In aplicarea art.24 din Legea nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare, va supunem dezbaterii publice prezentul:
PROIECT
privind STATUTUL PROFESIEI DE MEDIATOR
TITLUL I. Principiile şi regulile fundamentale ale exercitãrii profesiei de mediator
TITLUL II. Organizarea profesiei de mediator
TITLUL III. Activitatea profesionalã a mediatorului
TITLUL IV. Integritatea profesiei de mediator
TITLUL V. Pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã a mediatorilor
TITLUL VI. Asigurãrile sociale
TITLUL VII. Exercitarea în România a profesiei de cãtre mediatorii care au obţinut calificarea
profesionalã în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European
TITLUL VIII. Dispoziţii tranzitorii şi finale
ANEXE
TITLUL I. Principiile şi regulile fundamentale
ale exercitării profesiei de mediator
Art. 1. - (1) Profesia de mediator este libera si independenta, cu organizare, functionare si conducere autonome, stabilite in conditiile prevazute de Legii nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, astfel cum a fost modificata si completata pana la data adoptarii prezentului statut, denumita in continuare Lege si ale prezentului statut.
(2) Exercitarea profesiei de mediator este supusa urmatoarelor principii fundamentale:
a) principiul libertăţii părţilor;
b) principiul nediscriminării;
c) principiul independenţei;
d) principiul neutralităţii;
e) principiul imparţialităţii;
f) principiul confidenţialităţii;
g) principiul încrederii şi integrităţii morale;
h) principiul autonomiei şi al autodeterminării.
Art. 2. - (1) Scopul exercitarii profesiei de mediator il constituie solutionarea conflictelor prin mediere, cu ajutorul unei terte persoane specializate în calitate de mediator, la care partile apeleaza in mod voluntar, in deplina cunostinta de cauza, in baza increderii pe care o acorda mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre părţi şi să le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile.
(2) In exercitarea dreptului partilor de a-si solutiona disputele prin mediere atât în afara, cât si în cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabilă a conflictelor prevăzute de lege si al dreptului de a-şi alege in mod liber mediatorul, mediatorul are îndatorirea să depună toate diligentele pentru ca părtile să ajungă la un acord reciproc convenabil, într-un termen rezonabil, să conducă procesul de mediere în mod nepărtinitor si să asigure un permanent echilibru între părti, cu respectarea libertătii, demnitătii si a vietii private a părtilor.
Art. 3. - (1) În exercitarea profesiei mediatorul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.
(2) Profesia de mediator se exercită numai de mediatorii autorizaţi înscrisi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere si publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Un mediator îşi poate exercita concomitent activitatea în două sau mai multe forme de exercitare a profesiei.
(4) Este interzisã, sub sancţiunile prevãzute de lege, exercitarea oricãrei activitãţi specifice profesiei de mediator de cãtre o persoanã fizicã ce nu are calitatea de mediator autorizat înscris pe Tabloul mediatorilor sau de cãtre o altã persoanã juridicã cu excepţia societătii civile profesionale, al unui birou în care pot functiona unul sau mai multi mediatori asociati, cu personalul auxiliar corespunzător, sau în cadrul unei organizatii neguvernamentale.
Art. 4. - (1) Profesia de mediator este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei şi autodeterminării, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul statut.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de mediator se face prin vot egal, direct, secret şi liber exprimat.
(3) Orice mediator autorizat are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
(4) Competenţa şi atribuţiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
Art. 5. - (1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti există şi funcţionează, în temeiul Legii, asociaţii profesionale locale, denumite centre de mediere, având drept scop promovarea intereselor profesionale si protejarea statutului lor. Centrul de mediere este constituit din toţi mediatorii autorizaţi înscrişi pe Tabloul mediatorilor, care au sediul profesional principal în localităţile de pe raza acestuia.
(2) Toate asociaţiile profesionale din România, constituite potrivit Legii, sunt membre de drept ale Uniunii Naţionale a Centrelor de Mediere din România, denumită în continuare U.N.C.M..R.
(3) U.N.C.M.R. este persoană juridică de interes public, înfiinţată prin Lege. U.N.C.M.R. este succesoarea Uniunii Centrelor de Mediere din România - U.C.M.R..
(4) Sunt interzise, sub sancţiunea prevăzută de Lege, folosirea fără drept, de către orice persoană, a denumirilor „Birou de Mediator”, „Centrul de mediere”, „Uniunea Naţională a Centrelor de Mediere din România”, „U.N.C.M.R.” „Consiliul de Mediere” ori sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de mediator, precum şi folosirea fără drept a însemnelor specifice profesiei, fără autorizarea Consiliului de Mediere.
Art. 6. - (1) Libertatea şi independenţa profesiei de mediator sunt principii în baza cărora mediatorul îşi desfăşoară activitatea de mediere potrivit legii şi prezentului statut. Aceste principii definesc statutul profesional al mediatorului şi garantează activitatea sa profesională.
(2) Mediatorul este liber să-şi aleagă, să schimbe şi să dispună în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
(3) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber mediatorul. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit mediator. Orice clauză ori convenţie contrară, prohibitivă sau restrictivă, este lovită de nulitate absolută.
(4) Relaţiile dintre mediator şi clienţii săi se bazează pe încredere, informare prealabilă, neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate, probitate, cinste, corectitudine, sinceritate şi spirit de dreptate. Drepturile şi obligaţiile mediatorului sunt prevăzute de lege, prezentul statut, codul deontologic şi contractul de mediere legal încheiat.
Art. 7. - (1) Într-o societate întemeiată pe dialog şi rezolvarea amiabilă a conflictelor, mediatorul are un rol esenţial. Mediatorul este indispensabil unei societăţi democratice şi statului de drept. Mediatorul prestează o activitate de interes public.
(2) Mediatorul îşi îndeplineşte îndatoririle şi obligaţiile faţă de părţile care participă la mediere, faţă de profesia sa în general şi faţă de fiecare mediator în particular, faţă de organele profesiei, faţă de organele judiciare si arbitrale, precum si alte autoritati cu atributii jurisdictionale ori persoane juridice de drept public sau privat din tara sau străinătate.
(3) În exercitarea profesiei, mediatorul nu poate fi supus nici unei restricţii, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice.
(4) Mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau cu actele de care a luat cunostintă în cadrul procedurii de mediere. În cauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai în cazul în care are dezlegarea prealabilă, expresă si scrisă a părtilor si, dacă este cazul, a celorlalte persoane interesate.
(5) Calitatea de martor are întâietate fată de aceea de mediator, cu privire la faptele si împrejurările pe care le-a cunoscut înainte de a fi devenit mediator în acel caz.
(6) În toate cazurile, după ce a fost audiat ca martor, mediatorul nu mai poate desfăsura activitatea de mediere în cauza respectivă.
(7) Sediul profesional al mediatorului este inviolabil.
(8) Perchezitia sediului profesional al mediatorului poate fi dispusă numai de judecător si se efectuează de procuror sau de organul de cercetare penală, în conditiile prevăzute de Codul de procedură penală.
Art. 8. - (1) Secretul profesional este de ordine publicã.
(2) Mediatorul este obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiilor de care ia cunoştinţă în cursul activităţii sale de mediere, precum şi cu privire la documentele întocmite sau care i-au fost predate de către părţi pe parcursul medierii, chiar şi după încetarea funcţiei sale.
(3) Mediatorul nu poate fi obligat în nici o circumstanţã şi de cãtre nici o persoanã sã divulge secretul profesional. Mediatorul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de cãtre părţi şi nici de cãtre o altã autoritate sau persoanã. Se excepteazã însã cazurile în care mediatorul este urmãrit penal, disciplinar, sau atunci când existã o contestaţie în privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru necesitãţi stricte pentru apãrarea sa.
(4) Obligaţia de a pãstra secretul profesional nu împiedicã mediatorul sã foloseascã informaţiile cu privire la foste părţi, dacã acestea au devenit publice.
(5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinarã gravã.
Art. 9. - (1) Obligaţia de a pãstra secretul profesional, este absolutã şi nelimitatã în timp. Obligaţia se întinde asupra tuturor activitãţile mediatorului, ale asociaţilor sãi, ale mediatorilor colaboratori, ale personalului auxiliar corespunzător, ale mediatorilor salarizaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alţi mediatori.
(2) Obligaţia de a pãstra secretul profesional revine şi persoanelor cu care mediatorul conlucreazã în exercitarea profesiei, precum şi salariaţilor sãi. Mediatorul este dator sã le aducã la cunoştinţã aceastã obligaţie.
(3) Obligaţia de a pãstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de mediator şi salariaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor ce le revin.
Art. 10. - (1) Orice comunicare sau corespondenţã profesionalã între mediator şi părţi, între mediator şi avocaţii părţilor, între mediator şi organele profesiei, indiferent de forma în care a fost fãcutã este confidenţialã.
(2) În relaţiile cu mediatorii autorizaţi dintr-un stat membru al Uniunii Europene, mediatorul este obligat sã respecte dispoziţiile speciale prevãzute de Codul European de Conduită pentru Mediatorii Uniunii Europene.
(3) În relaţiile cu un mediator autorizat din afara Uniunii Europene, mediatorul trebuie sã se asigure, înainte de a schimba informaţii confidenţiale, cã în ţara în care îşi exercitã profesia mediatorul strãin existã norme ce permit asigurarea confidenţialitãţii corespondenţei şi, în caz contrar, sã încheie un acord de confidenţialitate sau sã întrebe părţile dacã acceptã, în scris, riscul unui schimb de informaţii neconfidenţiale.
(4) Corespondenţa şi informaţiile transmise între mediator şi parti, între mediator şi avocatii partilor, indiferent de
tipul de suport, nu pot fi în nici un caz aduse ca probe în justiţie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenţial, fara dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă a părţilor.
Art. 11. – (1) Mediatorul trebuie sa adopte un comportament apt de a contribui la cresterea prestigiului profesiei. Pentru aceasta el trebuie sa fie devotat profesiei, să-şi îmbunatateasca tehnicile si practicile profesionale, urmand in acest scop cursuri de formare continua.
(2) Mediatorul trebuie sa se asigure ca personalul angajat sau administrativ necesar activitatii de mediere respecta deontologia si secretul profesiei.
(3) Toti mediatorii, astfel cum sunt definiti in continutul legii, trebuie sa se abtina, chiar in afara exercitarii profesiei, de la orice incalcari ale legilor, regulamentelor si regulilor profesiei, si de la orice actiuni contrare impartialitatii, independentei si onoarei profesiei, susceptibile sa aduca stirbire demnitatii acesteia, adica probitatii profesionale.
(4) Mediatorul este autorizat sa informeze publicul despre serviciile pe care le ofera, cu conditia ca informatia sa fie fidela, veridica si cu respectarea secretului profesional, a altor principii esentiale ale profesiei si a regulilor de publicitate stabilite prin norme aplicabile profesiei.
(5) Mediatorul va evita sa faca mentiuni care sa aduca atingere intereselor altor practicieni in mediere.
Art. 12. - (1) Organele profesiei de mediator au sarcina permanentã de a asigura exercitarea calificatã a profesiei de mediator organizând în mod corespunzãtor primirea în profesie, pregãtirea profesionalã iniţialã şi pregãtirea continuã a mediatorilor, respectarea strictã a eticii, deontologiei şi disciplinei profesionale.
(2) Toţi mediatorii au dreptul şi îndatorirea de a participa la formele de pregãtire profesionalã iniţială şi continuă, precum şi pe cele de specializare a mediatorilor stabilite de cãtre organele profesiei.
(3) Consiliul de mediere şi asociatiile profesionale ale mediatorilor au obligaţia, din oficiu sau la cerere, sã acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnitãţii şi onoarei mediatorilor autorizati.
Art.13. - Dispoziţiile prezentului statut se aplicã în mod corespunzãtor şi mediatorilor strãini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de cãtre aceştia atunci când exercită în România activitatea de mediere, în condiţiile legii.
Vom continua cu câte un capitol lunar, urmând a centraliza propunerile dvs. pertinente şi înainta proiectul final spre noul Consiliu de Mediere, constituit în condiţiile Legii nr.192/2006...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu