vineri, 17 iunie 2011
marți, 14 iunie 2011
Imposibilul medierii este posibilul...!
Medierea, spre deosebire de procesele tradiţionale care se bazează pe pricipiul potrivit căruia o parte căştigă şi o alta pierde, este o modalitate de rezolvare a conflictelor în care toate părţile câştigă.
Medierea reprezintă o modalitate facultativă de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate şi confidenţialitate.
Rezolvarea clasică a conflictului, prin deducerea acestora autorităţilor judiciare, nu satisface adesea interesele părţilor, deoarece este o rezolvare bazată pe conceptul învingător-învins.
În schimb, rezolvarea conflictului prin mediere este rodul întâlnirii voinţei părţilor.Nimeni nu le impune soluţia, ci părţile sunt singurele în măsură să hotărască.
Mediatorii nu decid cu privire la cine are dreptate, nu judecă ce s-a întâmplat şi nu caută vinovaţi.
Mediatorul este cel care facilitează crearea unui culoar de comunicare între parti, prin intermediul căruia părţile să conştientizeze care este cea mai bună soluţionare a conflictului dintre ele.
Astfel, alegând medierea, intraţi în lumea schimbării pozitive.
vineri, 10 iunie 2011
MEDIATORUL INSTITUȚIEI PUBLICE
Desi MEDIEREA este un domeniu aparut si dezvoltat odata cu civilizatia , dupa mii de ani este inca necunoscut.
„ Istoricii ii situeaza aparitia in perioada comertului fenician. Practicile din Grecia Antica si din Roma Antica au adus un inteles adecvat termenului de “mediere”.
Romanii au folosit mai multe denumiri pentru persoanele care se ocupau de acest process, precum: medium, interpolator, conciliator, interlocutor, iar, in final, mediator.
In Evul Mediu, in unele tari practica de mediere a fost interzisa, iar in altele putea fi realizata doar de catre autoritatile centrale. In anumite culturi, mediatorul era considerat o persoana sacra, ce merita un respect deosebit, iar medierea moderna a aparut in SUA la inceputul anilor ’70… „ scria Alina Gorghiu intr-un articol in care se pleda pentru solutionarea conflictelor prin aceasta cale sau cum vreti s-o numiti dvs. – cititorii cunoscatori ai domeniului – metoda, profesie, mijloc…etc.
Am facut aceasta introducere pentru a pune in valoare stadiul actual al acestei profesii.
Este unul din cele mai convenabile, utile si civilizate mijloace de abordare si stingere a conflictelor , indiferent de natura lor si care asigura mentinerea unui nivel superior de comunicare pentru ca partile isi pot transmite punctul de vedere despre cauza neintelegerii intr-un mod care permite clarificarea discordantelor, punerea de acord a opiniilor diferite intr-un conflict ( fie el si aparent)
Medierea este calea prin care se asigura comunicarea decenta, clarificarea neconcordantelor de opinii, acceptarea unor puncte de vedere straine de personalitatea uneia sau alteia din partile implicate intr-un conflict sau disputa.
Medierea este mijlocul de asigurare a unui climat social decent, superior, favorabil progresului, ideilor de concurenta loiala, capacitatii de comunicare a omului modern,contemporan – supus unei diversitati de presiuni economice-sociale-politice-informatice-etnice…etc.
Medierea este calea de comunicare intre o diversitate de temperamente, profesii, personalitati, varste, interese.
De aceea revin la o idee – afirmata timid si neexplicata – aceea de institutionalizare a medierii. Institutionalizarea medierii inseamna – in opinia mea – introducerea acesteia ca profesie la nivelul institutiilor publice, in sensul asigurarii comunicarii de calitate, instruite, decente, pertinente intre membrii comunitatii si reprezentantii institutiei prin mediator.
Acesta ( mediatorul institutiei), ca un specialist in relatia de intelegere si comunicare generala precum si ca specialist in zona publica unde functioneaza, va avea capacitatea de a prelua esenta nevoii cetateanului, a contribuabilului in general ( includem si persoanele juridice ) o va exprima in relatia cu serviciul/compartimentul competent al institutiei publice si va putea, astfel, asigura atat comunicarea cat si cunoasterea problemelor deosebite, dificile; rolul esential al acestuia - al mediatorului – fiind acela de a gestiona si stinge conflictele, disputele, neconcordantele in comunicare…etc.
Altfel spus – mediatorul institutiei publice este persoana care poate asigura o comunicare decenta, o gestionare a comportamentelor si atitudinilor publice in interesul tuturor partenerilor situatiei date ( institutie – cetatean ).
In opinia mea – aceasta forma a medierii – poate sa dezvolte constient si pertinent, medierea – ca institutie distincta.
As face o comparatie ( in ideea similitudinii efectelor ) cu functia de consilier juridic.
Asa cum acesta din urma are datoria si obligatia morala de a veghea la respectarea rigorilor legii si trebuie sa fie impartial in aceasta calitate, asa mediatorul poate avea datoria si obligatia morala de a sesiza incoerenta comunicarii sau dificultatile de acest tip, a relatiei de preluare si prelucrare a problemei/ nemultumirii/reclamatiei in asa maniera incat sa asigure comunicarea si transmiterea mesajului clar si in concordanta cu interesul public si coroborat cu interesul persoanei fizice/juridice solicitante, nemultumite, interesate in solutionarea legala a interesului exprimat.
Autor: Stefania Saradici - Asociatia pentru promovarea medierii Adjud
miercuri, 1 iunie 2011
DEZBATERE PUBLICĂ - PROIECTUL STATUTULUI PROFESIEI DE MEDIATOR! Part.II
TITLUL II. Organizarea profesiei de mediator
CAPITOLUL 1. Dobândirea calităţii de mediator
Secţiunea 1. Primirea în profesie
Art. 14. - (1) Primirea în profesia de mediator se face numai după absolvirea cursurilor de formare a mediatorilor, avizate de Consiliul de Mediere, în condiţiile legii.
(2) Primirea în profesia de mediator se realizează numai în baza promovării examenului organizat de către Consiliul de Mediere, la nivel naţional, în conformitate cu Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de absolvire a cursurilor de formare a mediatorilor.
Art. 15. - (1) Cererea formulată de persoana care a absolvit cursurile de formare a mediatorilor şi care doreşte să fie primită în profesie se adresează furnizorului de formare care a organizat cursurile, se depune în două exemplare şi va cuprinde:
a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
b) locul şi data naşterii;
c) elementele actului de identitate şi organul emitent;
d) indicarea diplomei de licenţă eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată în condiţiile legii care atestă calitatea de licenţiat;
e) dovada vechimii în muncă de cel puţin 3 ani;
f) dovada aptitudinii, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei;
g) dovada bunei reputaţii şi că nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
h) dovada absolvirii cursurilor pentru formarea mediatorilor, în condiţiile legii, sau un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditate conform legii şi avizate de Consiliul de mediere.
(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:
a) copie de pe actul de identitate şi de pe actele de stare civilă;
b) copie de pe diploma de licenţă, eliberată în condiţiile legii de instituţiile de învăţământ superior acreditate din România. În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituţiile de învăţământ superior din altă ţară se va depune şi dovada de echivalare, în condiţiile legii;
c) copie de pe cartea de muncă sau registrul de muncă, care să dovedească îndeplinirea condiţiei de vechime în activitate;
d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de o instituţie sanitară abilitată, valabil potrivit legii;
e) copie de pe cazierul judiciar, valabil potrivit legii;
f) certificat/adeverinţă eliberată de furnizorul de formare profesională, acreditat de Consilul de Mediere, care să ateste absolvirea cursurilor pentru formarea mediatorilor, în condiţiile legii, ori, diploma de master, eliberată în condiţiile legii de instituţiile de învăţământ superior acreditate din România; În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituţiile de învăţământ superior din altă ţară se va depune şi dovada de echivalare, în condiţiile legii;
g) două fotografii tip legitimaţie.
Art. 17. - (1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 7 din lege vor fi autorizate ca mediatori de către Consiliul de mediere, după achitarea taxei de autorizare, al cărei cuantum va fi stabilit prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2) din lege.
(2) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare în profesia de mediator, obţinut în unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie în România, după recunoaşterea acestor documente de către Consiliul de mediere, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Documentele de calificare obţinute în profesia de mediator în alt stat decât România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană de către persoanele prevăzute la alin. (2) se recunosc în condiţiile prevăzute la alin. (5), care se aplică în mod corespunzător. Dacă abilităţile şi cunoştinţele nu corespund cerinţelor de calificare prevăzute de legea română, Consiliul de mediere ia în considerare şi experienţa profesională dobândită de solicitant şi îi poate cere să dovedească faptul că îndeplineşte toate aceste cerinţe.
(4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi cetăţenilor români, posesori ai documentelor de calificare în profesia de mediator, obţinute într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană, după caz, într-un stat terţ.
(5) Cetăţeanul unui stat terţ, care a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor în străinătate sau care a dobândit calitatea de mediator în străinătate şi doreşte să desfăşoare activitate de mediere cu caracter permanent în România, dobândeşte acces la profesie în următoarele condiţii:
a) prezintă titlul de studii, însoţit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
b) prezintă conţinutul programei de formare parcurse, inclusiv durata pregătirii şi, după caz, documentele care atestă dobândirea calităţii de mediator. Consiliul de mediere evaluează conţinutul programei de formare prezentate, inclusiv durata pregătirii, comparând cunoştinţele şi abilităţile atestate de aceste documente cu cerinţele stabilite conform legii române, şi hotărăşte, dacă este cazul, accesul în profesie. Condiţiile de echivalare ori compensare a calificării, în situaţia în care cunoştinţele şi abilităţile atestate nu corespund cerinţelor de calificare prevăzute de legea română, vor fi stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2) din lege.
(6) Mediatorul străin poate desfăşura în România activitatea de mediere cu caracter ocazional, sub forma prestării de servicii, în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în statul de origine sau de provenienţă, fiind exceptat de la cerinţele de autorizare şi de înscriere prevăzute în lege, având însă obligaţia înştiinţării, în scris, a Consiliului de mediere cu privire la desfăşurarea acestei activităţi.
(7) Cetăţenii altor state ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare ca mediator, obţinut în unul dintre aceste state sau în România, dobândesc calitatea de mediator în România, în condiţiile prevăzute la alin. (2)-(6).
(8) Cetăţenii prevăzuţi la alin. (7), care au dobândit calitatea de mediator în România, pot desfăşura activitatea de mediere cu caracter permanent în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, dacă în aceste state dobândirea acestei calităţi nu este reglementată, în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în România.
(9) Pentru mediatorii autorizaţi în condiţiile art. 7 şi 72 alin. (2) din lege, documentul de calificare prin care se atestă dobândirea competenţelor profesionale ca mediator este eliberat de către Consiliul de mediere în condiţiile stabilite de standardele de formare în domeniul medierii.
(10) În cazul în care este necesară verificarea documentelor depuse în vederea autorizării, aceasta se poate realiza şi prin Sistemul de informare în cadrul pieţei interne, în condiţiile legii.
Art. 18. - (1) Examenul se susţine în faţa unei comisii de examinare constituite din trei persoane, din care doi sunt examinatori din afara furnizorului de formare şi unul reprezintă furnizorul de formare care a organizat cursul.
(2) Membrii Comisiei de examinare din afara furnizorului de formare sunt desemnaţi de Consiliul de mediere ca urmare a propunerii formulate de furnizorul de formare.
(3) Furnizorul de formare care a organizat cursurile pentru care se organizează examinarea, va desemna un preşedinte de comisie, fără drept de notare, care răspunde de întocmirea documentaţiei aferente examinării, conform anexelor la prezentul Regulament.
(4) La examenul de absolvire pot asista, ca observatori, şi reprezentanţi ai Consiliului de Mediere.
Art. 19. - (1) Examenul de absolvire este organizat de furnizorul de formare sub coordonarea comisiei de examinare, în termen de cel mult 45 zile de la data absolvirii cursurilor de formare a mediatorilor.
(2). Locul, data, calendarul de desfăşurare şi taxa de înscriere la examen, se stabilesc de către furnizorul de formare şi se publică pe site-ul acestuia sau într-un ziar de mare tiraj de circulaţie naţională cu minim 30 zile înainte.
(3) Furnizorul de formare virează în contul Consiliului de Mediere, prin ordin de plată, o taxă ce îi revine, pentru a susţine activitatea de editare şi evidenţă a certificatelor de absolvire, precum şi alte activităţi desfăşurate de Consiliul de Mediere necesare pentru buna coordonare a examenelor de absolvire.
(4) Regulamentul-cadru împreună cu anexele, precum şi cuantumul taxei ce va fi virată de furnizorii de formare se stabilesc prin hotărâre a Consiliului de mediere cu cel puţin 30 de zile înainte de data intrării în vigoare şi se publică pe site-ul acestuia.
(5) Subiectele de examen se stabilesc de către Comisia de examinare.
Art. 20. - Organizarea şi desfăşurarea examenului, precum şi eliberarea şi gestionarea certificatelor de absolvire se realizează cu respectarea Regulamentului-cadru privind organizarea Examenului de absolvire a cursurilor de formare a mediatorilor, aprobat de Consiliul de Mediere, prin hotărâre.
Art. 21. - (1) În termen de maxim 2 săptămâni după încheierea examenului de absolvire, furnizorul de formare va comunica fiecărui participant rezultatele finale ale examenului de absolvire conţinând: notele finale obţinute la fiecare probă a examenului de absolvire, nota obţinută la finalul cursului de formare, media finală şi rezultatul final, respectiv „promovat” sau „nepromovat”.
(2) Până la tipărirea şi transmiterea certificatelor de absolvire, furnizorul de formare poate elibera persoanelor care au promovat examenul, la cerere, adeverinţă care atestă absolvirea cursului de formare.
(3) Persoanele nemulţumite de rezultatele examenului de absolvire pot formula contestaţie la proba scrisă, în termen de 24 ore după afişarea rezultatelor obţinute, sub sancţiunea decăderii, rezolvarea acesteia fiind de competenţa Comisiei de examinare, în condiţiile Regulamentului-cadru privind organizarea Examenului de absolvire a cursurilor de formare a mediatorilor.
(4) Nota de la proba orală nu poate fi contestată.
(5) Cel primit în profesia de mediator va fi înscris în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu respectarea dispoziţiilor 12 din Lege.
Secţiunea 2. Autorizarea ca mediator
Art. 22. - (1) Persoanele care au fost primite în profesia de mediator vor fi autorizate ca mediatori de către Consiliul de mediere, în condiţiile legii şi ale prezentului statut.
(2) În vederea practicării profesiei de mediator, persoanele prevăzute la alin.(1) depun la Consiliul de Mediere o cerere tip de autorizare şi o cerere tip de avizare a formei de exercitare a profesiei, însoţite de documente în susţinerea acestora.
(3) În vederea autorizării şi avizării, cererile prevăzute la alin.(2) trebuie însoţite de toate documentele prevăzute la art.40 şi de art.45 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului de Mediere.
Art. 23. - (1) Autorizaţia se eliberează solicitantului în cel mult 30 de zile calendaristice de la data constatării îndeplinirii de către acesta a tuturor condiţiilor stabilite de art.7 şi de regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2) din lege.
(2) Termenul poate fi prelungit o singură dată, pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectată de această prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum şi durata acestei prelungiri se motivează în mod corespunzător şi se notifică solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.
(3) În cazul în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege sau cererea formulată de acesta nu este însoţită de actele doveditoare, Consiliul de mediere comunică persoanei interesate refuzul motivat de autorizare sau, după caz, necesitatea completării dovezilor impuse de lege.
(4) Hotărârea de refuz, respectiv de retragere a autorizaţiei de mediator poate fi atacată la instanţa judecătorească competentă, în conformitate cu procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 24. - În ceea ce priveşte procedurile şi formalităţile de autorizare, precum şi exercitarea profesiei de mediator, prevederile legii şi ale prezentului statut se completează cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România.
Secţiunea 3. Incompatibilităţi şi interdicţii
Art. 25. - Exercitarea profesiei de mediator este compatibilă cu orice altă activitate sau profesie, cu excepţia incompatibilităţilor prevăzute prin legi speciale.
Art. 26. - Pentru activitatea de informare şi consiliere a părţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior încheierii contractului de mediere, mediatorul are interdicţie de a pretinde onorariu.
Art. 27. – Mediatorul nu poate constrânge părţile să accepte procedura medierii.
Art. 28. – Mediatorul are interdicţie de a impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii.
Art. 29. – Mediatorului îi este interzis să reprezinte sau să asiste vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii.
Art. 30. – Încălcarea de către mediator a prevederilor prezentei secţiuni constituie abatere disciplinară gravă.
Art. 31. - (1) Incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut se verifică şi se constată de către Consiliul de Mediere, chiar şi din oficiu.
(2) Mediatorul devenit incompatibil are obligaţia să încunoştinţeze în scris Consiliul de Mediere, solicitând trecerea sa de pe Tabloul mediatorilor cu drept de exercitare a profesiei pe Tabloul mediatorilor incompatibili.
(3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de mediator, cu consecinţele prevăzute de lege, şi constituie abatere disciplinară gravă, sancţionată cu excluderea din profesie.
Secţiunea 4. Tabloul anual al mediatorilor
Art. 32. - (1) Mediatorii autorizaţi sunt înscrişi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Tabloul mediatorilor va cuprinde:
a) numele şi prenumele mediatorului;
b) sediul profesional;
c) pregătirea de bază a mediatorului, instituţiile la care s-a format şi titlurile cu care le-a absolvit;
d) domeniul medierii în care acesta este specializat;
e) durata experienţei practice în activitatea de mediere;
f) limba străină în care este capabil să desfăşoare medierea;
g) calitatea de membru al unei asociaţii profesionale în domeniul medierii, precum şi, după caz, al altor organizaţii;
h) existenţa unei cauze de suspendare.
(3) Mediatorii străini vor fi menţionaţi într-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor menţiona formele de exercitare a profesiei din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor art. 22 din Lege. Distinct, sunt evidenţiaţi mediatorii străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care sunt autorizaţi să-şi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membru, indicându-se şi dacă aceştia desfăşoară activităţi de mediere cu caracter permanent pe teritoriul României şi titlul profesional sub care desfăşoară activitatea.
(4) Se va întocmi separat un tablou al mediatorilor incompatibili alcătuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut, care se verifică şi se reactualizează până la data de 15 ianuarie a fiecărui an.
(5) Tabloul mediatorilor cu drept de exercitare a profesiei, Tabloul special al mediatorilor străini şi Tabloul mediatorilor incompatibili se reactualizează anual, se aduc la cunoştinţa tuturor mediatorilor autorizaţi şi se comunică U.N.C.M.R..
Art. 33. (1) Consiliul de Mediere va desemna mediatorii autorizaţi responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activităţii de mediere de către persoane neautorizate, neînscrise în Tabloul mediatorilor.
(2) Ori de câte ori va avea informaţii cu privire la persoane care exercită nelegal activităţi de mediere prevăzute de Lege, Consiliul de Mediere va sesiza autorităţile competente şi va lua măsurile legale ce se impun în vederea exercitării profesiei de mediator cu respectarea dispoziţiilor legii şi a prezentului statut.
Secţiunea 5. Suspendarea calităţii de mediator
Art. 34. - (1) Exercitarea calităţii de mediator se suspendă:
a) în cazul unei incompatibilităţi prevăzute de lege, pe toată durata existenţei stării de incompatibilitate; în acest caz, mediatorul este obligat să încunoştinţeze, în termen de 3 zile, Consiliul de mediere, în legătură cu această incompatibilitate;
b) la cerere, făcută în scris de către mediator;
c) ca sancţiune disciplinară, în condiţiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. c) din lege.
(2) Exercitarea calităţii de mediator se suspendă de drept, în cazul în care împotriva mediatorului s-a luat măsura arestării preventive, până la soluţionarea procesului penal, potrivit legii.
(3) Suspendarea calităţii de mediator se dispune de către Consiliul de mediere.
(4) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) şi alin.(2), Consiliul de Mediere are obligaţia de a verifica trimestrial precum şi înainte de data întocmirii tabloului mediatorilor menţinerea situaţiei care a justificat suspendarea. În tabloul mediatorilor mediatorul suspendat la cerere figurează în secţiunea destinată menţionării mediatorilor fără drept de exercitare a profesiei.
Secţiunea 6. Încetarea calităţii de mediator
Art. 35. - Calitatea de mediator încetează:
a) la cerere, prin renunţare făcută în scris de către mediator;
b) prin deces;
c) în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 7 lit. a) şi d) din lege;
d) ca sancţiune disciplinară, în condiţiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d) din lege;
e) în cazul condamnării definitive pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni, care îl face nedemn de a mai exercita această profesie.
Art. 36. - (1) Încetarea calităţii de mediator se constată de către Consiliul de mediere.
(2) În caz de încetare a calităţii de mediator, numele acestuia se radiază din tabloul mediatorilor.
Vom continua cu câte un capitol lunar, urmând a centraliza propunerile dvs. pertinente şi înainta proiectul final spre noul Consiliu de Mediere, constituit în condiţiile Legii nr.192/2006...
Acceptă-mă și iubește-mă așa cum sunt ! 1 iunie 2011.
SCRISOARE DE COPIL CĂTRE PĂRINŢII SĂI!
Mânuțele mele sunt încă mici, de aceea nu te aștepta la perfecțiune când fac patul, când pictez sau când arunc mingea. Treaba pe care am făcut-o eu, te rog să nu o faci încă o dată. Voi simți că nu am făcut față așteptărilor tale. Încearcă să iei partea bună din tot ceea ce fac; bucură-te că m-am chinuit să mă leg singur la pantofiori, chiar dacă n-a ieșit decât un nod.
Ai răbdare !
Picioruțele mele sunt încă mici, te rog frumos nu face pași mari, ca să pot ține și eu pasul cu tine. Nu uita că sunt la început de drum. Ai răbdare cu mine. Voi învăța totul, dar treptat-treptat. Nu mă grabi, nu mă condamna și nu te necăji cu mine! Lumea aceasta are atâtea mistere pentru mine, iar tu trebuie să-mi fii învățător pe drumul vieții.
Nu mă limita!
Ochii mei sunt încă mici, nu au văzut lumea așa cum ai văzut-o tu. Te rog, lasă-ma să aflu totul, fără să mă pedepsești pentru curiozitatea mea. Și nu mă limita inutil! Nu te enerva când întreb prea mult, prea des și câteodată același lucru. Eu nu cunosc lumea din jurul meu și nici nu am pe altcineva în afara de tine să întreb. Fă-ți, te rog, timp și pentru mine, explicându-mi ce știi despre lumea aceasta frumoasă și fă asta bucuros și plin de dragoste.
Nu te teme să-mi fixezi limite și reguli. Sigur le voi respecta dacă ești consecvent în aplicarea lor. Însă dacă astazi spui una și mâine alta, sigur voi deveni confuz și nu voi mai ști ce este interzis și ce nu. Nu mă compara mereu cu frații mei, cu colegii mei sau cu oricine altcineva. Sunt unic și niciodată nu voi fi la fel ca alții.
Lasă-mă să trăiesc copilăria !
Sigur am și eu ceva special, fă-ți doar puțin timp și vei vedea și părțile mele bune. Eu nu voi fi pentru multă vreme copil, lasă-mă să-mi trăiesc copilăria și să mă bucur de ea. Nu îmi încărca programul cu tot felul de lucruri care nu sunt pentru vârsta mea. Acum lasă-ma doar să mă joc!
Sufletul meu este foarte sensibil, sentimentele mele sunt încă foarte gingașe. Nu mă face mai mic decât sunt! Fii înțelegător la greșelile mele și la stângăciile pe care le fac mereu. Daca mă critici constant voi deveni stingher și lipsit de încredere în forțele proprii. Gandește-te: poți să-mi critici faptele, fără să mă critici ca persoană!
Respectă-mi drepturile de copil și demnitatea. Nu mă umili și nici nu folosi violența verbală sau fizică cu mine. Din asta voi învăța numai să mă ascund de tine, să mint și să-mi fie frică. La un comportament pozitiv întotdeauna voi răspunde pozitiv, deci încearcă să fii blând, iubitor și înțelegător.
Vreau să fii modelul meu!
Păstrează-mi sufletul curat! Nu mă lăsa să văd și să învăț lucruri rele. Tu ești modelul meu. Nu mă minți, căci o sa cred că minciuna este singura cale în viață; nu folosi forța, căci o să cred că forța este ceva normal în relațiile cu ceilalți; nu mă critica, căci astfel voi învăța să judec; nu mă respinge, caci voi crede că nu mă doresti și aș putea începe să te urasc pentru asta. Ajută-ma să învăt valorile morale: credința, adevărul, cinstea, încrederea, bunătătea, iubirea.
Tu știi că eu vin de la Dumnezeu și tot ce vine de la El nu are cum să fie „bun de nimic”. Nu mă face să mă simt vinovat pentru ceea ce sunt și pentru că nu sunt așa cum ai visat. Eu sunt copilul tău și tu ești părintele meu. Așa ne-a dat Bunul Dumnezeu unul altuia.
Acceptă-mă și iubește-mă așa cum sunt !
Autor: Anca-Larisa
Sursa: http://ziarulora25.ro/ziar/index.php?option=com_content&view=article&id=2128:scrisoare-de-copil-ctre-prinii-si-&catid=115:tineret&Itemid=109
Abonați-vă la:
Postări (Atom)