COMUNITATEA MEDIATORILOR ONEȘTI: De ce avem nevoie de asociere?

luni, 31 ianuarie 2011

De ce avem nevoie de asociere?

De ce ar trebui să fac parte dintr-o asociație?

De ce ar trebui să accept rolul unui subiect nesemnificativ într-un lanț decizional, construit pentru autoconservarea grupului de conducere, propriu fiecarei asociatii? De ce, dacă sunt mediator, mi se cere să susțin necondiționat ceea ce stabilesc alții?
De ce avem nevoie de asociere?
Medierea este profesie liberală, bazată pe o competență recunoscută legal si în care doar nivelul de expertiză, relațiile, spiritul antreprenorial si contextul social influențează succesul individual.
În continuare, voi sublinia două aspecte ce pot fi luate în considerare pentru luarea unei decizii ulterioare favorabile.
1. Interesul personal vs. interesul asociativ
Ce diferențiază interesul propriu de cel al grupului la care aderă, mediatorul? Ce oferă individul si ce asteaptă acesta de la asociația care-l reprezinta pe el? Cum se alege asociația? După scoala de formare, dupa proximitatea teritorială, lidership, persoane cheie, sau care sunt criteriile după care se poate alege unde se plăteste o cotizație de membru?
Sa vedem cateva criterii dupa care ne putem asuma intrarea intr-o asociatie:
a.capacitatea individuală a mediatorilor, în termeni de expertiză,
-resursele proprii disponibile grupului, putere de influență si recunoastere;
-puterea de a cataliza o tendință prin acțiune, intuiție, capacitate de comunicare, talent;
-credibilitate si responsabilitate;
-interes local sau național.
b.oferta asociației, determinată de viziunea acesteia,
-managementul orientat către obiective concrete, participativ sau nu, resursele în posesie (spații, baze de date);
-relații strategice cu parteneri cheie din lumea medierii (instanțe, agenții, autorități, etc.), acoperire locală, regională sau națională, acces la informații cheie (atenție la asociațiile din jurul membrilor consiliului, sau mai bine zis, atenție la transparența activității consiliului);
-domenii de expertiză oferite (similare mediatorului sau total nepotrivite experienței acestuia);
-putere de influență la nivelul legislativului/executivului;
c.spirit antreprenorial sau beneficii indirecte din efortul tuturor deoarece nu toți mediatorii înțeleg că este o profesie liberală, iar alții desi dovedesc instinct de business complică principiile medierii. Vestea bună este că e loc pentru toată lumea, iar diferențele dintre mediatori pot armoniza o imagine profesională echilibrată, acoperită de experiențe particulare si generale ale activității socio-economice românesti;
2.Reprezentativitatea profesiei în relație cu celelalte corpuri profesionale (avocați, notari, executori, etc.).
Pe de o parte, exprimarea unitară integrată a intereselor prioritare, iar pe de altă parte protejarea acestora în interacțiunea cu interesele altor profesii, sunt obiective ale reprezentanților legali (membrii consiliului de mediere si ai asociațiilor legal constituite).
La nivel de județ, chiar si la cel al anumitor localități, există mai multe asociații profesionale care desi, de cele mai multe ori, au aceleasi interese, respectiv cele care susțin rolul unui partener serios pentru autoritățile, comunitatea si media locală, acestea isi dispută propriile orgolii si interese particulare.

Cine inițiază o mişcare de coagulare a asociațiilor? Cine cedează din puterea proprie, demonstrând că nesiguranța, naivitatea, teama si orgoliul personal nu pot bloca reprezentarea mediatorilor la nivel național? Se vor putea uita luptele inițiale de acaparare a resurselor, care vor putea fi puse la dispoziția unor obiective generale comune si împărtasite de fiecare asociație și mediator?
Ca sa nu mai zicem ca fiecărui mediator îi revine bucuria si povara demonstrării calității procedurii medierii în fața autorităților, instanțelor, beneficiarilor, etc.
Nu în ultimul rând, poate nu ar fi rău ca asociațiile mediatorilor să copieze ceea ce funcționează, ca si activități de lobby, în organismele de reprezentare ale celorlalte profesii (notari, avocați...etc).
Sunt posibile acestea, în condițiile unei divizări împrăştiate a mediatorilor în zeci si zeci de asociații?NU.
Este timpul ca interesele de grup asociativ să fie coagulate în jurul celor comune tuturor mediatorilor autorizați. Forma e mai puțin importantă, Federația Asociațiilor de Mediere, Federația Organizațiilor cu Practică în Mediere, sau altă formă unificatoare a diversității asociațiilor, trebuie să se „întâmple” urgent, până când medierea nu devine chiar o miză prea atragătoare pentru politicienii din alte profesii.
Ca si concluzie, nimic nu se poate realiza daca suntem împărțiți si singuri, iar convingerea că o singură persoană poate realiza ceva măreț pentru toți mediatorii este mai degrabă un mit.

Autor: Mediator, Daniel Vieru
Sursa: http://www.alegemedierea.info

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

CE ESTE MEDIEREA?

Medierea reprezinta o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate în calitate de mediator, în conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate. Medierea se bazeazã pe încrederea pe care pãrtile o acordã mediatorului, ca persoanã aptã sã faciliteze negocierile dintre ele si sã le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile. (Articolul 1 alin.1 si 2 din Legea nr. 192/2006) Cand se poate recurge la mediere? Dacã legea nu prevede altfel, pãrtile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv dupã declansarea unui proces în fata instantelor competente, convenind sã solutioneze pe aceastã cale orice conflicte în materie civilã, comercialã, de familie, în materie penalã, precum si în alte materii, în conditiile prevãzute de prezenta lege. Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere atât în afara, cât si în cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabilã a conflictelor prevãzute de lege. (Articolul 2 alin.1 si 3din Legea nr. 192/2006) Cine sunt mediatorii? Poate fi mediator persoana care îndeplineste urmãtoarele conditii: a) are capacitate deplinã de exercitiu; b) are studii superioare; c) are o vechime în muncã de cel putin 3 ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditat conform legii si avizat de Consiliul de mediere; d) este aptã, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitãti; e) se bucurã de o bunã reputatie si nu a fost condamnatã definitiv pentru sãvârsirea unei infractiuni intentionate, de naturã sã aducã atingere prestigiului profesiei; f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în conditiile legii, cu exceptia absolventilor de programe postuniversitare de nivel master în domeniu, acreditate conform legii si avizate de Consiliul de mediere; g) a fost autorizatã ca mediator, în conditiile prezentei legi. (Articolul 7 din Legea nr. 192/2006) Unde gasim un mediator? Mediatorii autorizati sunt înscrisi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere si publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Consiliul de mediere are obligatia sã actualizeze periodic si cel putin o datã pe an Tabloul mediatorilor si sã îl punã la dispozitie celor interesati la sediul sãu, al instantelor judecãtoresti, al autoritãtilor administratiei publice locale, precum si la sediul Ministerului Justitiei si pe pagina de Internet a acestuia. (Articolul 12 alin. 1 si 3 din Legea nr. 192/2006) Unde are loc medierea? Pãrtile aflate în conflict se prezintã împreunã la mediator. În cazul în care se prezintã numai una dintre pãrti, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte pãrti invitatia scrisã, în vederea acceptãrii medierii si încheierii contractului de mediere, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitatia se transmite prin orice mijloace care asigurã confirmarea primirii textului. (Articolul 43 alin. 1 din Legea nr. 192/2006) Cine plateste onorariul mediatorului? Dacã nu s-a convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de cãtre pãrti în mod egal. (Articolul 45, partea finala din Legea nr. 192/2006) Cum se desfasoara medierea? Medierea se bazeazã pe cooperarea pãrtilor si utilizarea, de cãtre mediator, a unor metode si tehnici specifice, bazate pe comunicare si negociere. Metodele si tehnicile utilizate de cãtre mediator trebuie sã serveascã exclusiv intereselor legitime si obiectivelor urmãrite de pãrtile aflate în conflict. Mediatorul nu poate impune pãrtilor o solutie cu privire la conflictul supus medierii. Pãrtile aflate în conflict au dreptul sã fie asistate de avocat sau de alte persoane, în conditiile stabilite de comun acord. În cursul medierii pãrtile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispozitie, în conditiile legii. Sustinerile fãcute pe parcursul medierii de cãtre pãrtile aflate în conflict, de persoanele prevãzute la art. 52 si la art. 55 alin. (1), precum si de cãtre mediator au caracter confidential fatã de terti si nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu exceptia cazului în care pãrtile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage atentia persoanelor care participã la mediere în conditiile art. 52 asupra obligatiei de pãstrare a confidentialitãtii si le va putea solicita semnarea unui acord de confidentialitate. Dacã, pe parcursul medierii, apare o situatie de naturã sã afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau impartialitatea mediatorului, acesta este obligat sã o aducã la cunostinta pãrtilor, care vor decide asupra mentinerii sau denuntãrii contractului de mediere. Mediatorul are dreptul sã se abtinã si sã închidã procedura de mediere, procedând potrivit dispozitiilor art. 56, care se aplicã în mod corespunzãtor. În aceastã situatie mediatorul este obligat sã restituie onorariul proportional cu etapele de mediere neparcurse sau, dupã caz, sã asigure continuarea procedurii de mediere, în conditiile stabilite prin contractul de mediere. În cazul în care conflictul supus medierii prezintã aspecte dificile sau controversate de naturã juridicã ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul pãrtilor, poate sã solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. Atunci când solicitã punctul de vedere al unui specialist din afara biroului sãu, mediatorul va evidentia doar problemele controversate, fãrã a dezvãlui identitatea pãrtilor. Procedura de mediere se închide, dupã caz: prin încheierea unei întelegeri între pãrti în urma solutionãrii conflictului; prin constatarea de cãtre mediator a esuãrii medierii; prin depunerea contractului de mediere de cãtre una dintre pãrti. În cazul în care pãrtile au încheiat numai o întelegere partialã, precum si în cazurile prevãzute la alin. (1) lit. b) si c), orice parte se poate adresa instantei judecãtoresti sau arbitrale competente. La închiderea procedurii de mediere, în oricare dintre cazurile prevãzute la art. 56 alin. (1), mediatorul va întocmi un proces-verbal care se semneazã de cãtre pãrti, personal sau prin reprezentant, si de mediator. Pãrtile primesc câte un exemplar original al procesului-verbal. Când pãrtile aflate în conflict au ajuns la o întelegere, se redacteazã un acord care va cuprinde toate clauzele consimtite de acestea si care are valoarea unui înscris sub semnãturã privatã. Întelegerea pãrtilor nu trebuie sã cuprindã prevederi care aduc atingere legii si ordinii publice, dispozitiile art. 2 fiind aplicabile. Întelegerea pãrtilor poate fi afectatã, în conditiile legii, de termene si conditii. Întelegerea pãrtilor poate fi supusã verificãrii notarului public în vederea autentificãrii ori, dupã caz, încuviintãrii instantei de judecatã, în conditiile prevãzute la art. 63. (Articolele 50-59 din Legea nr. 192/2006) Se poate renunta la mediere? În orice fazã a procedurii de mediere, oricare dintre pãrtile aflate în conflict are dreptul de a denunta contractul de mediere, încunostintând, în scris, cealaltã parte si mediatorul. Mediatorul ia act de denuntarea unilateralã a contractului de mediere si, în cel mult 48 de ore de la data primirii încunostintãrii, întocmeste un proces-verbal de închidere a procedurii de mediere. Dacã una dintre pãrtile aflate în conflict nu se mai prezintã la mediere, fãrã a denunta contractul de mediere în conditiile alin. (1), mediatorul este obligat sã facã toate demersurile necesare pentru a stabili intentia realã a pãrtii respective si, dupã caz, va continua sau va închide procedura de mediere. (Articolul 60 din Legea nr. 192/2006) Ce avantaje are medierea ? Pentru desfãsurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de cãtre instantele judecãtoresti sau arbitrale va fi suspendatã la cererea pãrtilor, în conditiile prevãzute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedurã civilã. Cursul termenului perimãrii este suspendat pe durata desfãsurãrii procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnãrii contractului de mediere. Cererea de repunere pe rol este scutitã de taxa judiciarã de timbru. În cazul în care conflictul a fost solutionat pe calea medierii, instanta va pronunta, la cererea pãrtilor, o hotãrâre, potrivit dispozitiilor art. 271 din Codul de procedurã civilã. Odatã cu pronuntarea hotãrârii, instanta va dispune, la cererea pãrtii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru plãtite pentru învestirea acesteia. (Articolele 62 si 63 din Legea nr. 192/2006)

luni, 31 ianuarie 2011

De ce avem nevoie de asociere?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sapte Seri Bacau - Ce se intampla azi

Persoane interesate