LA MULŢI ANI, 2011!

Fie ca Sfintele Sărbători ale Crăciunului şi Anului Nou să vă aducă multă lumină în suflete şi să vă găsească fericiţi, sănătoşi şi înconjuraţi de linişte şi pace!

Oferindu-vă toată stima şi consideraţiunea mea, vă doresc un sincer :


La mulţi ani, 2011!

DIRECŢIA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE-JURIDIC

Director executiv,

Cons.jur. Robert-Ionuţ Chiriac

Oneştenii care se judecă încep să apeleze la mediatori

Proiectul privind desfasurarea zilnica a activitatii de mediator la Judecatoria Onesti a inceput sa dea rezultate bune, dupa cum a precizat consilierul juridic Robert-Ionut Chiriac, unul dintre mediatorii autorizati din municipiu. “Reactiile au fost pozitive din toate partile – a precizat Chiriac, in cadrul unui interviu publicat pe Internet si realizat de Nicolae Dediu, mediator din Vrancea. In primul rind, judecatorii au inceput sa recomande partilor sa apeleze la mediere, in vederea solutionarii litigiului pe cale amiabila, in orice faza a judecatii. In acest sens, partile sint indrumate sa se adreseze mediatorului de serviciu si sa participe la o sedinta de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. In al doilea rind, colegii avocati au luat la cunostinta despre existenta acestei noi profesii liberale, reglementata prin Legea nr.192/2006, iar mediatorii prezinta avantajele medierii pentru avocati, cele doua profesii fiind complementare, si nicidecum concurente. Cit priveste justitiabilii, curiozitatea despre aceasta noua metoda alternativa la justitia clasica de solutionare a conflictelor s-a facut imediat simtita. Omul simte nevoia de a fi ascultat, de a fi lasat sa isi expuna necazul ce-l poarta prin salile de judecata si primeste cu surprindere vestea ca litigiul sau se poate rezolva si altfel decit in instanta”. De citeva zile, la Onesti a inceput sa fie aplicat proiectul “Mediatorul de serviciu”, care a fost initiat de Centrul de Mediere din municipiu si a fost lansat in urma intilnirilor lunare din cadrul programului “Cafeneaua mediatorului”. Au fost inregistrate si cazuri concrete in care s-a apelat la mediatorul de serviciu prezent la judecatorie. “Fie ca sint indrumati de catre judecatori, fie din curiozitate, oamenii ne intreaba despre mediere, fiindu-le astfel date explicatii cu privire la avantajele si procedura medierii, disputele care pot face obiectul medierii, cine sint mediatorii si unde pot gasi un mediator autorizat – a mai precizat Robert-Ionut Chiriac. Cit priveste cererile de mediere, in data de 09.12.2010, intr-un litigiu penal in care punerea in miscare a actiunii penale s-a facut la plingerea prealabila a persoanei vatamate, un coleg avocat a solicitat instantei de judecata un termen pentru a se ajunge la impacarea partilor pe calea medierii, iar instanta de judecata i-a incuviintat cererea. Un alt coleg mediator a depus deja la instanta incuviintarea unui acord de mediere privitor la un partaj succesoral, instanta urmind a se pronunta in camera de consiliu. Deci, MEDIEREA FUNCŢIONEAZĂ!”.
Sursa: http://www.onestiul.ro/index.php/stiri-locale/social/item/306-onestenii-care-se-judeca-incep-sa-apeleze-la-mediatori.html

Radio Kit Onesti: Despre mediere si profesia de mediator in Romania

Joi, 23 decembrie 2010, incepand cu ora 13.00, la invitatia d-nei Lidia Buna, am fost in direct la Radio Kit, impreuna cu mediatorul Robert Ionut Chiriac de la Centrul de Mediere Onesti şi invitatii de la Scoala de Formare in Mediere UZAMINT din Brasov: Av. MARIANA BELBIŢĂ – mediator, formator, membru în CONSILIUL DE MEDIERE, Jr. MIHAIU CONSTANTIN – mediator, formator pentru educaţia adulţilor, General Manager UZAMINT.

SEMINAR: Importanţa comunicării pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar

CENTRUL DE MEDIERE ONEŞTI
si
ŞCOALA DE FORMARE ÎN MEDIERE „UZAMINT” BRAŞOV
au organizat seminarul
“IMPORTANŢA COMUNICĂRII
ÎN PREVENIREA ŞI COMBATEREA VIOLENŢEI ÎN ŞCOLI”,

în ziua de luni, 20 decembrie 2010, ora 13:00, in sala de conferinte a Filialei "Cosânzeana" a Bibliotecii din Oneşti, cu sediul în Bulevardul Republicii, nr. 43, la parterul corpului B al Şcolii "George Călinescu", în scopul evidenţierii rolului şi importanţei comunicării în medierea conflictelor din mediul şcolar. Au fost invitaţi să participe directori de colegii, licee şi grupuri şcolare, profesori din Consiliul de Administraţie al unităţii şcolare, consilieri şcolari, precum şi elevi implicaţi în activităţi de prevenire şi diminuare a violenţei în şcoli.

Au luat cuvantul în cadrul seminarului Av. MARIANA BELBIŢĂ – mediator, formator, membru în CONSILIUL DE MEDIERE, Jr. MIHAIU CONSTANTIN – mediator, formator pentru educaţia adulţilor, General Manager UZAMINT, Prof. VIRGINIA SMĂRĂNDIŢA BRĂESCU – Director al Şcolii "Învăţător N. Pâslaru", Caşin, formator pentru educaţia adulţilor.

Vă mulţumim pentru interesul manifestat faţă de acest eveniment!

INVITAŢIE SEMINAR “IMPORTANŢA COMUNICĂRII ÎN PREVENIREA ŞI COMBATEREA VIOLENŢEI ÎN ŞCOLI”

CENTRUL DE MEDIERE ONEŞTI, în colaborare cu ŞCOALA DE FORMARE ÎN MEDIERE „UZAMINT” BRAŞOV are plăcerea să vă anunţe organizarea seminarului:

“IMPORTANŢA COMUNICĂRII

ÎN PREVENIREA ŞI COMBATEREA VIOLENŢEI ÎN ŞCOLI”,

în ziua de luni, 20 decembrie 2010, ora 13:00, la sediul Filialei "Cosânzeana" Oneşti, cu sediul în Bulevardul Republicii, nr. 43, la parterul corpului B al Şcolii "George Calinescu" în scopul evidenţierii rolului şi importanţei comunicării în medierea conflictelor din mediul şcolar. Sunt invitaţi să participe directori de colegii, licee şi grupuri şcolare, profesori din Consiliul de Administraţie al unităţii şcolare, consilieri şcolari, precum şi elevi implicaţi în activităţi de prevenire şi diminuare a violenţei în şcoli.

Prezentări în cadrul seminarului vor fi susţinute de către: Av.MARIANA BELBIŢĂ – mediator, formator, membru în CONSILIUL DE MEDIERE, Jr. MIHAIU CONSTANTIN – mediator, formator pentru educaţia adulţilor, General Manager UZAMINT, Prof. VIRGINIA SMĂRĂNDIŢA BRĂESCU – Director al Şcolii "Învăţător N. Pâslaru", Caşin, formator pentru educaţia adulţilor.

Vă mulţumim pentru interesul manifestat faţă de acest eveniment.

Prezenţa dvs. onorează.

Mediator Robert-Ionut Chiriac

INTERVIU: Mediatorul Nicolaie Dediu de vorba cu mediatorul Robert-Ionut Chiriac despre proiectul "MEDIATORUL DE SERVICIU"

Astazi am sa stau de vorba cu mediatorul autorizat Robert-Ionut Chiriac, consilier juridic in cadrul DIRECTIEI ADMINISTRATIEI PUBLICE-Departamentul juridic-Onesti.
N.D.-Buna Ionut
I.C.-Buna Nicu
N.D.-Ne intalnim din nou dupa ce ne-am intalnit la conferinta de la Adjud, apoi la Buzau, la Conferinta Nationala a Mediatorilor de la Bucuresti......de multe ori de fapt.....Ce cauti tu in holul Judecatoriei Onesti ?
I.C.-Astazi dupa cum vezi si tu sunt mediatorul de serviciu din cadrul Judecătoriei Oneşti. Proiectul « MEDIATORUL DE SERVICIU » a fost propus în cadrul întrunirilor mediatorilor autorizaţi de la Oneşti la Cafeneaua Mediatorului.
N.D.-Ma faci curios. Ce este cafeneaua mediatorului si ce este proiectul mediatorul de serviciu ?
I.C.-Cafeneaua mediatorului este un proiect al mediatorilor autorizati din Onesti ce consta in intalnirea acestora, în fiecare ultimă zi de joi din lună, pentru a discuta aspecte generale privind profesia de mediator şi pentru a analiza exemple de bune-practici în mediere. In una din aceste intruniri a fost lansat proiectul „MEDIATORUL DE SERVICIU”, proiect ce are ca scop realizarea procedurii gratuite de informare a cetăţenilor cu privire la avantajele medierii in cadrul judecatoriei si a municipiului Onesti. Partile decid ulterior dupa informare dacă acceptă soluţionarea litigiului prin mediere.
N.D.-O idee ce merita copiata de toate asociatiile de mediatori din tara. Ce reactii au avut avocatii, judecatorii, justitiabilii in momentul aparitiei mediatorului de serviciu ?
I.C.-Pot sa-ti confirm faptul ca că reacţiile au fost pozitive din toate părţile.
În primul rând, judecătorii au inceput sa recomande părţilor să apeleze la mediere, în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă, în orice fază a judecăţii. În acest sens, părţile sunt îndrumate să se adreseze mediatorului de serviciu şi să participe la o şedinţă de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri.
În al doilea rând, colegii avocaţi au la cunoştinţă despre existenţa acestei noi profesii liberale, reglementată prin Legea nr.192/2006, iar mediatorii prezintă avantajele medierii pentru avocaţi, cele două profesii fiind complementare şi nicidecum concurente.
Cât priveşte justiţiabilii, curiozitatea despre această nouă metodă alternativă la justiţia clasică de soluţionare a conflictelor s-a făcut imediat simţită. Omul simte nevoia de a fi ascultat, de a fi lăsat să îşi expună necazul ce-l poartă prin sălilele de judecată şi primeşte cu surprindere vestea că litigiul său se poate rezolva şi altfel decât în instanţă. Din acest punct de vedere, promovarea medierii trebuie să rămână o activitate de bază, permanentă a mediatorilor.
N.D.-Se pare ca medierea incepe sa functioneze in Onesti.Ati avut pana acum solicitari de informare si cereri de mediere ?
I.C.-Au fost cu siguranţă. Astfel fie că sunt îndrumaţi de către judecători, fie din curiozitate, oamenii ne întreabă despre mediere, fiindu-le astfel date explicaţii cu privire la avantajele şi procedura medierii, disputele care pot face obiectul medierii, cine sunt mediatorii şi unde pot găsi un mediator autozizat. Cât priveşte cererile de mediere, în data de 09.12.2010 într-un litigiu penal în care punerea în mişcare a acţiunii penale s-a făcut la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, un coleg avocat a solicitat instanţei de judecată un termen pentru a se ajunge la împăcarea părţilor pe calea medierii, iar instanţa de judecată i-a încuviinţat cererea.
Un alt coleg mediator a depus deja la instanţă încuviinţarea unui acord de mediere privitor la un partaj succesoral, instanţa urmând a se pronunţa în camera de consiliu. Deci, medierea funcţionează!
N.D.-Care sunt proiectele de viitor ale Centrului de Mediere Oneşti?
I.C.- Proiectele Centrului de Mediere Oneşti au în vedere prioritar, promovarea în comunitate a medierii şi a profesiei de mediator prin campania « MEDIEREA ÎN ACŢIUNE ! » pe toate canalele de comunicare disponibile: presă, televiziune, afişe postate în locurile de afişaj, bannere, flyere.
Vom continua cu Proiectele începute : « CAFENEAUA MEDIATORULUI », « MEDIATORUL DE SERVICIU », « TABLOUL MEDIATORILOR » şi vom avea în vedere şi un Proiect de voluntariat: “PROMOVAREA MEDIERII. REINTEGRARE ŞI RESPONSABILITATE SOCIALĂ” pentru informarea cu titlu gratuit privind procedura medierii şi a nevoii de dialog pentru armonizarea relaţiilor în comunitate.
N.D.-Va invidiez pe toti mediatorii autorizati din Onesti.Sunteti o mana de oameni inimosi si dornici de a promova institutia medierii in zona.
Ionut multumesc pentru timpul acordat si iti doresc in continuare tie precum si tuturor mediatorilor din Onesti mult succes.
I.C.-Multumesc Nicu pentru interviu si pe aceasta cale va indemn pe toti cititorii acestui interviu sa alegeti medierea. Fiţi convinşi, medierea fucţionează !

Publicat de: Mediator Dediu Nicolaie

Sursa: http://mediator-bejeus.blogspot.com/2010/12/mediatorul-nicolaie-dediu-de-vorba-cu.html

Invitaţie la susţinerea campaniei "ALEGE MEDIEREA!"

În ziua de 09.12.2010, ora 17:30, mediatorii autorizaţi din Oneşti s-a întâlnit în cadrul Proiectului „CAFENEAUA MEDIATORULUI” pentru discutarea aspectelor generale privind profesia de mediator şi analiza exemplelor de bune-practici în mediere.

De la intrarea în vigoare la data de 26.11.2010 a Legii nr.202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, mediatorii AU OBLIGAŢIA de a asigura informarea părţilor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea părţilor. După informare, părţile decid dacă acceptă sau nu soluţionarea litigiului prin mediere.

Începând cu data de 09.12.2010 a fost lansat la Judecătoria Oneşti, Proiectul „MEDIATORUL DE SERVICIU” prin care mediatorii autorizaţi au obligaţia de a asigura zilnic, luni-vineri, între orele 08:00-12:00, procedura de informare a cetăţenilor cu privire la mediere, prin rotaţie, după un grafic de lucru prestabilit, avizat de conducerea instanţei. Astfel, toţi mediatorii autorizaţi au obligaţia de asigura o cel puţin o zi/săptămână şedinţa de informare la sediul instanţei de judecată. Informaţiile minime ce vor fi comunicate părţilor vor fi prevăzute într-un pliant, format A5.

Pentru suţinerea campaniei de promovare a medierii la autorităţile/instituţiile publice de la nivel local, precum şi la persoanele juridice de drept privat este necesară tipărirea a 5000-10.000 flyere de promovare a campaniei „ALEGE MEDIEREA!”, preţul unei buc. fiind de 0,12 RON, motiv pentru care solicităm tuturor mediatorilor autorizaţi din Oneşti să contribuie cu suma de 50 RON pentru aplicarea efectivă a acestui demers.

Solicităm implicarea proactivă şi unitară a mediatorilor autorizaţi din municipiul Oneşti pentru a fi dovedit public certitudinea că „MEDIEREA FUNCŢIONEAZĂ!”.

Mediator,
Robert-Ionuţ CHIRIAC

MEDIATORUL DE SERVICIU

Stim cu totii ca holurile judecatoriilor sunt mereu pline de justitiabili, iar judecatorii sunt obositi de numarul imens de dosare ce trebuiesc solutionate. Daca la toate aceste lucruri mai adaugam banii, timpul pierdut, stresul, oboseala ca sa nu mai vorbim de faptul ca rezultatele nu sunt intotdeauna cele asteptate, putem spune fara sa gresim ca medierea poate fi una din cele mai rapide si mai eficiente metode de rezolvare a conflictului.

Majoritatea conflictelor ajung in instanta deoarece justitiabililul considera ca hotararea judecatoreasca este singura si unica modalitate prin care i se poate stabili un drept.

Medierea este o profesie liberala noua, in faza de pionierat, aparuta recent in Romania si de aceea ca orice noutate aceasta institutie este mai greu inteleasa si acceptata de cetatenii romani.

De multe ori ne intrebam daca noi mediatorii am facut tot ce ne-a stat in putinta sa aducem aceasta institutie a medierii la loc de cinste in lumea profesiilor liberale din Romania si daca mai trebuie sa mai facem ceva in continuare.

Va spun sigur ca mai avem multe de facut… si chiar avem ce face.

Noi mediatorii, trebuie sa convingem prin argumente, in mod direct sau cu ajutorul altor institutii, pe cetateanul roman, de eficienta si avantajele pe care medierea le poate oferi.

De recomandat ar fi ca asociatiile de mediatori, pe langa incheierea unor parteneriate de colaborare cu primariile, bisericile, posturile de politie locala, sau alte institutii de stat si private, sa incheie si protocoale de colaborare cu judecatoriile si tribunalele din tara.

Este bine ca intre justitie/judecatori si mediere/mediatori sa existe un parteneriat de colaborare pe deplin functional, justitia fiind ultima solutie la conflictele grave ce nu au putut fi solutionate pe calea medierii.

Din punctul meu de vedere protocolul de colaborare dintre asociatiile de mediatori si instantele de judecata ar trebui sa contina urmatoarele obiective principale:
- colaborarea intre asociatii si instante in vederea promovarii medierii
- implementarea si popularizarea medierii la nivel local, judetean, zonal si national
- utilizarea mijloacelor mass-media atat in comun cat si separat, pentru mediatizarea actiunilor ce au ca obiect medierea.

Pe langa aceste obiective principale, partile semnatare ale protocolului de colaborare isi asuma si anumite obligatii:

Din partea tribunalelor obligatiile ar putea fi:
- publicarea la loc vizibil a Tabloului Mediatorilor autorizati la nivel judetean cu datele de contact si forma de exercitare a profesiei fiecarui mediator autorizat;
- distribuirea de materiale informative si afisarea acestor materiale in spatiile special amenajate(in principal avizierele)din holul tribunalelor;
- instantele sa recomande medierea in cauzele unde aceasta ar putea avea succes aducand totodata la cunostinta justitiabililor existenta Tabloului Mediatorilor din holul instantei si existenta mediatorului de serviciu;
- alocarea unei incaperi destinate asociatiilor de mediatori pentru informarea cetateanului sau a viitorului justitiabil, despre avantajele solutionarii conflictului pe calea medierii.

Din partea asociatiilor obligatiile ar putea fi:
- intretinerea avizierelor cu materiale publicitare;
- asigurarea unei comunicari directe si eficiente cu tribunalul in vederea rezolvarii dificultatilor cu privire la implementarea legislatiei si desfasurarea bunelor practice;
- sa asigure zilnic prezenta unui Mediator de Serviciu in incaperea destinata asociatiilor de mediatori din cadrul tribunalului sau la sediul asociatiilor, pentru a asigura o buna informare a potentialului justitiabil, informarea fiind gratuita si avand ca scop promovarea medierii ca alternativa la instanta de judecata.

Mediatorii de serviciu sunt acei mediatori autorizati, inscrisi in Tabloul Mediatorilor, organizati in asociatii la nivel judetean, care vor face prin rotatie, zilnic, serviciu de informare gratuita a justitiabililor cu privire la mediere si la avantajele oferite de procedura medierii.

Practic prin incheierea unor astfel de protocoale de colaborare se pot aduce la cunostinta potentialilor justitiabili informatii despre:
- avantajele medierii
- procedura serviciului de mediere
- rolul mediatorului in solutionarea litigiilor pe cale amiabila
- tabloul mediatorilor si dreptul partilor de a-si alege mediatorul.

Prin urmare conform legii 202/2010 putem spune ca atunci cand instanta va recomanda medierea, in cauzele de divort sau in cele comerciale, informarea va deveni una obligatorie, iar mediatorul de serviciu la finalul sedintelor de informare, (sedinte de informare pe care le va putea efectua chiar si in incinta tribunalului), va putea elibera partilor un proces-verbal prin care va informa instanta cu privire la rezultatul acestor sedinte.

Daca facem o comparatie intre mediere si procesele traditionale, putem spune ca, in procesele traditionale o parte castiga si alta pierde, pe cand la mediere justitiabilii, judecatorii si nu in ultimul rand mediatorii… castiga!!!

Mediator Nicolae DEDIU

Conferinta Nationala a Mediatorilor 2010 - Comunicatul Consiliului de Mediere

In perioada 19-20 noiembrie 2010, a avut loc in Bucuresti, la Rin Grand Hotel, Conferinta Nationala a Mediatorilor - editia a doua avand tema „Medierea functioneaza. Mica Reforma in Justitie”, eveniment la care au participat mediatori din intreaga tara si reprezentanti ai unor institutii publice, organizatii si profesii liberale.
Printre invitatii care au avut interventii s-a regasit reprezentantul Ministerului Justitiei, doamna Secretar de Stat Lidia Barac, initiator si sustinator al Micii Reforme in Justitie, care a subliniat importanta rolului medierii din perspectiva noilor reglementari legislative. La eveniment au participat reprezentanti ai Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Politiei Romane, Garzii Financiare si Agentiei Nationale de Integritate, magistrati, cadre universitare si reprezentanti de marca ai profesiilor liberale si ai mediului de afaceri.
Din dezbateri a reiesit necesitatea perfectarii unor forme de colaborare cu institutii si profesii reprezentate la eveniment in scopul promovarii profesiei de mediator si a unei intelegeri adecvate a ceea ce reprezinta medierea ca activitatea de interes public, definita ca atare prin lege. Consiliul de Mediere considera ca prezenta la conferinta a unor invitati din partea Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, Uniunii Nationale a Notarilor Publici, Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa, Camerei Consultantilor Fiscali, Corpului Expertilor Tehnici si Tribunalului Arbitral din cadrul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, consacra mai mult decat oricand, recunoasterea de care se bucura profesia de mediator in randul altor profesii precum si interesul acestora fata de mediere.
La finalul evenimentului, participantii au adoptat o rezolutie de sustinere a Consiliului de Mediere in demersurile necesare protejarii legitimitatii profesiei de mediator si a intereselor consumatorului serviciului de mediere conform dispozitiilor Directivei 52/2008 a Parlamentului European. Directiva prevede ca acordul de mediere poate fi validat in instanta doar daca rezulta dintr-un proces de mediere fapt ce poate fi probat numai prin conducerea acestuia de catre un specialist calificat si format ca mediator. In calitate de autoritate nationala de control si reglementare in domeniul medierii conform legislatiei cadru in vigoare, Consiliul de Mediere a sustinut prin reprezentantii sai in cadrul lucrarilor, distinctia clara dintre profesia de mediator si orice alta profesie, oferind consumatorilor serviciului de mediere certificarea faptului ca, doar mediatorul autorizat are calificarea necesara conducerii unui proces de mediere.
Consiliul de Mediere saluta prezenta celor peste 250 de participanti care s-au implicat activ prin luarile de pozitie si ideile valoroase expuse in cadrul conferintei, eveniment care a devenit o manifestare anuala de referinta pentru comunitatea mediatorilor. Conferinta Nationala a Mediatorilor, prin numarul si calitatea participantilor si prin temele abordate, constituie o recunoastere a importantei medierii si a profesiei de mediator, ca profesie de sine statatoare precum si a rolului eminent al mediatorului in societatea romaneasca in ansamblul ei.

Conferinţa Naţională a Mediatorilor 2010. Cum a fost!

În zilele de 19 şi 20 noiembrie 2010, Consiliul de mediere a organizeazat la Rin Grand Hotel, Bucuresti, Conferinta Nationala a Mediatorilor – ediţia a doua, cu tema: „Medierea functionează! – Mica Reformă în Justiţie”.
La conferinţă au participat reprezentanţi ai autorităţilor şi instituţiilor publice interesate de dezvoltarea profesiei de mediator, în special de aplicarea începând cu finalul acestui an a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, care aduce modificări relevante privind medierea, precum şi reprezentanţi de seamă din rândul magistraţilor – judecători, procurori, reprezentanţi ai centrelor de mediere din ţară şi mediatori autorizaţi, respectiv ai celorlalte profesii liberale partenere: avocaţi, consilieri juridici, notari publici, practicieni în insolvenţă, consultanţi fiscali, experţi tehnici, arbitraj, etc.

ZIUA 1
Conferinţa a fost deschisă de Anca Elisabeta Ciucă, Preşedintele Consiliul de Mediere şi Zeno Sustac, Coordonator Comisia de Promovare a Medierii şi moderată de Simona Bădăluţă, Centrul de Mediere Iaşi.
Au luat cuvântul:
Lidia Barac, Secretar de Stat în Ministerul Justiţiei a prezentat contextul în care s-a decis elaborarea acestui proiect de lege, dar şi demersurile întreprinse de Ministerul Justitiei în vederea eficientizării actului de justiţie: „Prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor s-au făcut paşi importanţi pentru mediere, dar se puteau face şi mai mulţi.”
Adrian Neacşu, Preşedinte Tribunal Vrancea, Membru Consiliul Superior al Magistraturii: „ Şi eu şi colegul meu Cristi Dănileţ – vicepreşedintele Judecătoriei Oradea facem parte dintre cei care înţeleg rolul social al judecătorilor. De aceea, medierea o vedem ca una din metodele prin care putem eficientiza activitatea instanţelor. Trebuie să avem cât mai multe întâlniri comune judecători-mediatori şi cât mai multe acorduri de mediere ca să depăşim dificultăţile practice ce se pot ivi în aplicarea în concret a dispoziţiilor legale privind medierea la speţele care ajung în faţa noastră. Aşadar, noi chiar credem în pacea socială la care medierea poate contribui.”
Mădălina Afrasinie, Judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia VI Comercială a menţionat ca la nivelul Tribunalului Bucureşti judecătorii recomandă medierea, îndrumă părţile să apeleze la mediatorii autorizaţi şi stăruie în toate fazele procesului pentru ca soluţionarea conflictului să se facă pe cale amiabilă.
Denis Ghervase, Presedinte Judecătoria Craiova a evidenţiat faptul că încă din anul 2003 la Craiova, judecătorii au participat la un curs de formare cu formatori americani, motiv pentru care deschiderea faţă de acestă modalitate alternativă de soluţionare a litigiilor a fost totală. 80% dintre solicitările care se adresează judecătorilor pot fi mediate.
Ioan Băcan, Procuror Şef – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: „Procurorii susţin medierea, mai ales că D-na Katalina Barbara Kibedi care a avut o contribuţie importantă la promovarea medierii ca un capitol important al reformei în justiţie a fost procuror”.
Ion Ilie – Iordăchescu, Decan al Baroului Bucureşti, UNBR „Sunt iniţiatorul propunerii legislative potrivit căreia avocaţii sunt de drept mediatori. Ştiu că poate sunt singurul din această sală care am această opinie, dar în Statutul profesiei de avocat, încă din 2004 este prevăzut faptul că avocatul va încerca în momentele oportune să-şi consilieze clientul cu privire la posibilitatea soluţionării unui conflict pe cale amiabilă sau printr-o cale legală alternativă, aptă a protegui drepturile şi interesele legitime ale acestuia. Însămi eu, în calitate de decan am obligaţia de a încerca medierea în vederea soluţionarii amiabile a litigiului dintre avocaţi.”
Intervenţia a născut ample discuţii finalizate cu concluzia că UNBR a luat act de scrisoarea deschisă a CM cu privire la o viitoare întâlnire la nivel de conducere a celor două profesii liberale pentru a media aspectele neconvergente intervenite, decanul Baroului Bucureşti fiind invitat să participe gratuit la un curs de mediere pentru a identifica instrumentele necesare practicării profesiei de mediator şi a fi analizate în comparaţie cu profesia de avocat.
Elena Buştea, Presedinte CN al Uniunii Internaţionale a Avocaţilor, pe de altă parte a arătat că la nivel internaţional se acordă o foarte mare importanţă profesiei de mediator şi că avantajele avocaţilor în a consilia clientul pentru a apela la un mediator autorizat sunt mult mai evidente şi eficiente decât a urma procedura clasică a instanţei. De altfel la nivel internaţional se desfăşoară Forumul Mondial al Centrelor de Mediere. Forumul a fost creat în 2001 de către Comisia de mediere a UIA (Uniunea Internaţională a Avocaţilor). Aceasta reuneşte cele mai importante centre de mediere din întreaga lume şi oferă o ocazie de a face schimb de opinii cu privire la dezvoltarea ADR (Alternative Dispute Resolution) şi cele mai bune practici în domeniul soluţionării conflictelor.
Crenguţa Leaua, Vicepreşedinte Tribunal Arbitral CCIR: „Profesia de mediator vine în completarea profesiei de arbitru. Medierea şi arbitrajul sunt două profesii care se susţin reciproc întrucât au foarte multe asemănări. De altfel, singura diferenţă pe care am indentificat-o este caracterul formal, oficial al hotărârii arbitrale care are forţa juridică ca şi a unei hotârâri judecătoreşti. Arbitrajul, medierea, soluţionarea administrativă a unor litigii etc., prezintă avantaje specifice şi reprezintă soluţii alternative la justiţia statală.”
Ion Ciocan – Purtător de cuvânt al Poliţiei Capitalei a precizat că va întreprindere toate demersurile din calitatea sa pentru a face cunoscută medierea şi profesia de mediator prin mijloacele de informare şi că va elabora o strategie de promovare a imaginii care să fie utilizată la nivelul acestei profesii liberale.
Irina Zlătescu, Director Institutul Roman pentru Drepturile Omului şi Florin Zamfir, Director Şcoala Română de Afaceri au evidenţiat necesitatea formării continue a mediatorilor, informând cu privire la oportunitatea participării persoanelor interesate la un modul privind medierea, respectiv managementul situaţiilor de criză, în cadrul entităţilor ce le conduc.
ZIUA 2
În ziua de 20 noiembrie au fost organizate ateliere de lucru pe teme de interes deosebit privind mediarea şi profesia de mediator:
1. Promovarea serviciului de mediere - Prezentare şi discuţii moderate de Zeno Şuştac
Prezentări susţinute de: Ana Bălan, Simona Bădăluţă, Nicoleta Nitu, Fănuţa Lişman, Nicolae Dediu
2. Mica Reformă in Justiţie - Prezentare şi discuţii moderate de Katalin Barbara Kibedi
Prezentări susţinute de: Judecător Laura Zaharia si Judecător Georgiana Bădoi
3. Formarea continuă a mediatorilor - Prezentare şi discuţii moderate de Daniela Popoviciu şi Mariana Belbiţă
Prezentări susţinute de: Adrian Bădilă, Constantin Asofronie, Ion Dedu, Anca Albici, Daniel Vieru
4. Organizarea profesiei de mediator - Prezentare şi discuţii moderate de Mariana Zainia
Prezentări susţinute de: Maria Tacea
5. Medierea în practică - Prezentare şi discuţii moderate de Mugur Mitroi
Prezentări susţinute de: Luminiţa Trifan (Bune practici), Mirela Iovu şi Constantin Rotaru (Medierea în relaţia client – bancă), Ioan Viorel Danciu (Succesul ca mediator), Tudor Maftei Golopeţia (Medierea în domeniul medical); Ecaterina Balica şi Andrea Paroşanu (Medierea în penal)
6. Asociaţiile profesionale ale mediatorilor - Prezentare şi discuţii moderate de Carmen Fiscuci
Prezentări susţinute de: Adrian Bădilă, Doina Derscanu, Constantin Asofronie, Claudiu Ignat
7. Etica in mediere - Prezentare şi discuţii moderate de Anca Elisabeta Ciucă
Prezentări susţinute de: Silviu Eruşencu, Silvana Vasilescu, Ion Constantin
8. Reguli de publicitate - Prezentare şi discuţii moderate de Ioana Marin (Stoica)
Prezentări susţinute de: Paula Lavric, Aurora Ciorobea, Nicoleta Niţu, Andreea Gocan

La finalul Conferinţei Naţionale a Mediatorilor 2010 – ediţia a 2-a – s-a constatat unanim existenţa certitudinii că „În România, Medierea Funcţionează!” Participanţilor le-au fost acordate certificate de participare. Participarea la conferinţă este inclusă în formarea profesională continuă a mediatorilor, fiind acordate 5 puncte de pregătire profesională.

Mediator: Robert-Ionuţ CHIRIAC
Centrul de Training, Consultanţă şi Mediere Oneşti

Investirea cu formula executorie a acordului de mediere

La cererea de investire cu formula executorie se anexeaza urmatoarele acte:

- acordul de mediere incheiat de parti;
- procesul-verbal de finalizare a medierii;
- taxa de timbru si timbru judiciar.

Procedura de judecata se desfasoara fara citarea partilor. Pronuntarea instantei de judecata: "Admite cererea . Dispune investirea cu formula executorie."

In drept, pentru sustinerea cererii, sunt avute in vedere dispozitiile art. 63 din Legea nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, precum si prevederile art. 6 din Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala referitoare la posibilitatea uneia dintre parti de a solicita dobandirea caracterului executoriu al acordului scris rezultat in urma medierii, continutul unui astfel de acord dobandind forta executorie.

AUTENTIFICAREA ACORDULUI DE MEDIERE LA NOTAR

Autori: Ioana Adina Stoica, mediator Virginia Beldea, notar public Corelarea procedurii de mediere cu alte proceduri complementare, cum este procedura notarială a autentificării acordului rezultat din mediere este un subiect , care în practică a provocat discuţii între mediatori si notarii publici cu privire la anumite aspecte referitoare la aplicare. În consecinţă, am considerat că poate fi util pentru practica mediatorilor lămurirea unor aspecte, ce ţin de legătura dintre voinţa părţilor de a decide soluţiile de rezolvare a disputei, acordul de mediere si alte proceduri cerute de legislaţia în vigoare pentru a obtine efectele juridice urmărite prin acordul de mediere. Pornim de la prevederile art. 58 (1) din Legea 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator “Când părţile aflate în conflict au ajuns la o înţelegere, se redactează un acord care va cuprinde toate clauzele consimţite de acestea şi care are valoarea unui înscris sub semnătură privată”. În mediere, se consideră că, părţile au ajuns la o înţelegere atunci când toate problemele in dispută sau o parte a acestora au fost soluţionate. Întelegerea reprezintă în fapt soluţiile negociate si agreate de părti prin consens. Potrivit Legii medierii (articolul mai sus menţionat), soluţiile care sunt rezultatul voinţei părţilor se consemnează într-un acord – ACORDUL DE MEDIERE. Ce valoare dă legea medierii acordului de mediere? Valoarea unui înscris sub semnatură privată, care face deplină dovada între părti cu privire la cele înscrise în cuprinsul acestuia. Acordul de mediere are valoarea unui contract între părţi, acestea fiind obligate să respecte toate angajamentele asumate prin acord. Art. 59 din Legea 192/2006 statuează că “Înţelegerea părtilor poate fi supusă verificării notarului public în vederea autentificării ori, dupa caz, încuviinţării instantei de judecata, în conditiile prevăzute la art. 63” . În consecinţă, pot exista situaţii, în care acordul de mediere poate fi supus autentificării de către notarul public sau încuvinţării instanţei de judecată. Ne vom opri asupra primei situaţii – AUTENTIFICAREA ACORDULUI REZULTAT DIN MEDIERE – care face subiectul analizei noaste. In ce situatii, părtile vor cere autentificarea acordului de mediere? In două cazuri: partile doresc ca înţelegerea lor să fie verificată sub aspectul legalitaţii de către un notar şi să aibă forma unui înscris autentic -legislaţia obligă , pentru ca o întelegere sa producă efecte juridice, să îmbrace această formă pentru însăşi validitatea actului. Nu vom insista asupra primei situatii, însă se impune clarificarea unor aspecte referitoare la cea de a doua , având în vedere un domeniu de mare importanţă şi largă acoperire în ce priveste plaja de dispute în care medierea îşi poate dovedi eficacitatea şi anume, întelegerile între părţi, prin care acestea urmaresc transferul de proprietate asupra bunurilor imobile. Astfel de situaţii pot să apară atunci când părţile au dispute cu privire la: vânzarea unui imobil, partajul unor bunuri imobiliare – ca de ex: în cazul soţilor care işi impart bunurile după divorţ, rude care doresc să împartă bunurile dobândite prin succesiune, persoane care deţin în comun un bun (coproprietari) si vor să iasă din această stare – , donaţii etc. În situaţia în care, prin mediere, se rezolvă o dispută privitoare la imobile iar părţile, prin acordul rezultat din mediere agreează soluţii, care privesc transferul proprietaţii asupra imobilelor, acordul de mediere trebuie supus procedurii notariale a autentificării pentru a se produce efectele urmărite de parţi : transferul proprietaţii. Este o cerinţă a legii române, ca toate actele prin care parţile îşi manifestă voinţa de a transfera proprietatea asupra imobilelor să fie întocmite în forma autentică pentru a fi valabile . Excepţie fac doar situaţiile în care medierea are loc pe parcursul unui litigiu. Atunci când părţile sunt intr-o procedură judiciară si soluţionează prin mediere litigiul dedus judecaţii, ele pot prezenta acordul de mediere instantei de judecată, care va pronunţa o hotarăre, ce va consfinţi înţelegerea părţilor. In această situaţie, hotărârea judecătorească are aceeaşi valoare ca şi înscrisul autentic întocmit de notarul public şi va produce efectul transferului de proprietate. Mediatorul are obligaţia de a informa părţile cu privire la mediere pentru ca acestea sa înţeleagă scopul, limitele si efectele medierii. Acceptul în cunoştinţă de cauză este unul din principiile fundamentale ale medierii, care stabileşte pentru mediatori obligaţia de a da explicaţii părţilor privind procedura şi procesul de mediere pentru ca serviciul să fie acceptat în cunoştinţă de cauză. În consecinţă, în cazurile în care disputa priveste transferul proprietaţii asupra unor imobile, mediatorul are obligatia etică si legală (art. 29, Legea 192/2006) să dea explicatii părţilor şi cu privire la efectul acordului de mediere. Astfel, părţile vor fi informate că acordul de mediere are valoarea unui înscris sub semnatură privată, care nu poate produce efecte în privinţa transferului de proprietate. Pentru ca acordul de mediere să fie implementat şi, în consecinta, să opereze acest transfer este nevoie ca acordul de mediere să fie supus procedurii de autentificare Cine poate autentifica acordul de mediere? Notarul public, care este investit de lege cu puterea de a da forma autentică unui înscris. Care este procedura de autentificare a acordului de mediere? Când vorbim de autentificarea acordului de mediere în sensul precizat de art. 59 din Legea 192/2006, care prevede că “Întelegerea partilor poate fi supusa verificarii notarului public în vederea autentificarii…” avem în vedere necesitatea corelarii procedurii de mediere cu procedura notarială a autentificării înscrisurilor pentru aplicarea corectă a acestei prevederi legale. Procedura notarială a autentificării presupune îndeplinirea unor rigori de întocmire a înscrisurilor. Astfel, notarul public verifică şi asigură respectarea tuturor conditiilor de forma si de fond, pe care trebuie sa le îmbrace intelegerea partilor astfel încât aceasta să dea naştere efectelor conforme vointei lor interne. La autentificarea unui înscris, notarul public verifică identitatea părţilor, se asigură ca actul întocmit în formă autentică respectă voinţa lor iar părţile semnează înscrisul în faţa notarului În consecinţă, notarul nu poate autentifica acordul de mediere , care este un înscris semnat de părţi înfaţa mediatorului, în cadrul procedurii de mediere. Notarul public va lua act de înţelegerea părţilor consemnată în acordul de mediere si va redacta un nou înscris potrivit rigorilor procedurii de autentificare notarială. Acest înscris va cuprinde clauzele acordului de mediere şi va fi semnat de părţi în faţa notarului public. Uneori, părţile se întreabă :“De ce mai apelez la mediator şi plătesc serviciul de mediere , dacă ulterior tot la notar trebuie să ajung, pentru perfectarea actelor?” La mediator se apeleaza pentru rezolvarea unei dispute pe cale amiabilă, prin consensul părţilor (înţelegere bazată pe acordul de voinţă al părţilor). Când părţile sunt în dispută, notarul nu poate întocmi actul solicitat de părţi şi le va îndruma să-şi rezolve disputa pe cale amiabilă sau în justiţie. În cazul în care, părţile soluţionează disputa amiabil, prin mediere, notarul va lua act de voinţa părţilor consemnată în acordul de mediere şi va întocmi actul autentic necesar pentru valabilitatea tranzacţiilor imobiliare. Procedura autentificării este cea mai complexă procedură notarială. În cadrul acestei proceduri notarul: - stabileşte şi verifică identitatea părţilor - ia consimţământul părţilor - părţile semnează toate exemplarele înscrisului în faţa notarului public, inclusiv anexele care fac parte din înscris şi, dacă este cazul, înscrisul este semnat şi de cel care a redactat înscrisul. Această ultimă menţiune privind redactarea este importantă întrucât, potrivit art.44 din Legea 36/1995 Privind notarii publici şi activitatea notarială, înscrisurile pentru care legea prevede formă autentică „vor fi redactate numai de notarii publici, avocatul părţii interesate sau de consilierul ori reprezentantul legal al persoanei juridice. Persoanele care au pregătire juridică superioară vor putea redacta înscrisurile în care figurează ca parte, ele, soţii, cunoscuţii ori descendenţii lor. Colaborarea între cele două profesii – notarul public şi mediatorul – poate avea un rol major în dezvoltarea aplicării soluţionării amiabile a disputelor, prin mediere în România şi degrevarea instanţelor de judecată. În cazurile în care, părţile apelează la serviciile notariale iar notarul public constată că părţile sunt în dispută, acesta le poate îndruma să-şi rezove disputa pe cale amiabilă, prin mediere. Mediatorii, potrivit obligaţiilor etice şi legale ce le revin, vor da explicaţii părţilor şi le vor îndruma pentru autentificarea acordului rezultat de mediere în cazurile în care soluţiile agreate de părţi privesc transferul de proprietate asupra bunurilor imobile. În acest caz, trebuie precizat că toate soluţiile agreate de părţi prin acordul de mediere vor primi formă juridică prin actul autentificat de notarul public care, separat de regulile privind identitatea, consimţământul şi semnătura, este obligat să verifice conţinutul sub aspectul condiţiilor de fond şi de formă şi să verifice toate documentele necesare autentificării actului. Astfel, în cazul actelor prin care se constituie, transmite sau modifică drepturi reale sau dezmembrăminte ale proprietăţii este obligatorie obţinerea de către notarul public conform Legii 7/1996-Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare, extrasul de carte funciară pentru autentificare sau, în situaţii excepţionale a certificatului de sarcini. Conform dispoziţiilor Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală în cazul înstrăinărilor imobiliare sau a mijloacelor de transport este obligatorie obţinerea certificatului de atestare fiscală din care să rezulte că toate impozitele şi taxele locale sunt achitate la zi. Conform art.771 alin.6 din Codul Fiscal – „Impozitul pe veniturile din tranzacţiile imobiliare se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, dupã caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat şi încasat se vireazã pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a fost reţinut” Conform art.56 din Legea 7/1996 – Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare – „Notarul public care a întocmit actul privitor la un drept tabular este obligat să ceară din oficiu înscrierea în cartea funciară la biroul teritorial în a cărei rază de activitate se află imobilul. Despre exercitarea acestei obligaţii se va face menţiune expresă în cuprinsul actului sau, după caz, al certificatului de moştenitor. Menţiunea se va face în cazul în care pentru bunurile din masa succesorală s-a deschis carte funciară sau există documentaţie cadastrală. La autentificarea actelor prin care se constituie, se modifică sau se stinge un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciară pentru autentificare sau, după caz, certificat de sarcini. Pe perioada valabilităţii extrasului de carte funciară pentru autentificare, registratorul nu va efectua nici un fel de înscriere în cartea funciară, cu excepţia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul”. Acestea sunt câteva reguli care vizează doar transferul dreptului real sau a dezmembrămintelor prin care am dorit să exemplificăm că autentificarea presupune respectarea unor reguli complexe, iar documentele necesare sunt stabilite de notarul public în funcţie de particularităţile acordului de mediere, care este obligatoriu pentru părţi în ceea ce priveşte soluţia agreată dar, pentru autentificare, regulile sunt cele stabilite de Legea 36/1995 privind notarul public şi activitatea notarială şi legile specifice subiectului disputei. În acest contex este deosebit de important ca cele două profesii, care au zone de interferenţe să colaboreze întrucât rolul notarului este să prevină litigiile, iar cel al mediatorului - să ajute părţile să-şi rezolve disputele în afara instanţelor de judecată, pe cale amiabilă.

LEGEA NR.202/2010 PRIVIND UNELE MĂSURI PENTRU ACCELERAREA SOLUŢIONĂRII PROCESELOR

Art. I. - Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Pct. 9. La articolul 1081 alineatul 1 punctul 1, după litera e) se introduce o nouă literă, lit. f), cu următorul cuprins:
„f) refuzul părţii de a se prezenta la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în situaţiile în care a acceptat, potrivit legii.”

Pct.15. Articolul 131 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 131. – În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părţilor, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii. În acest scop, el va solicita înfăţişarea personală a părţilor, chiar dacă acestea sunt reprezentate. Dispoziţiile art. 1321 alin. 2 sunt aplicabile.
În litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecătorul poate invita părţile să participe la o şedinţă de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Când consideră necesar, ţinând seama de circumstanţele cauzei, judecătorul va recomanda părţilor să recurgă la mediere, în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă, în orice fază a judecăţii. Medierea nu este obligatorie pentru părţi.
Dacă, în condiţiile alin. 1 sau 2, părţile se împacă, judecătorul va constata învoiala lor în cuprinsul hotărârii pe care o va da. Dispoziţiile art. 271-273 sunt aplicabile.”

Pct. 40. După articolul 614 se introduce un nou articol, art. 6141, cu următorul cuprins:
„Art. 6141. - În faţa instanţei de fond, aceasta va stărui pentru soluţionarea divorţului prin înţelegerea părţilor.
În cazul în care judecătorul recomandă medierea, iar părţile o acceptă, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea părţilor. După informare, părţile decid dacă acceptă sau nu soluţionarea divorţului prin mediere.
Până la termenul fixat de instanţă, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părţile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul şedinţei de informare.
Prevederile alin. 2 şi 3 nu sunt aplicabile în cazul în care părţile au încercat soluţionarea divorţului prin mediere anterior introducerii acţiunii.”

Pct.42. La articolul 7201, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 7201. - În procesele şi cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directă.”

Pct.43. La articolul 7201, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alin. 11, cu următorul cuprins:
„Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspendă pe durata acestei proceduri, dar nu mai mult de trei luni de la începerea ei.”



Pct.47. Articolul 7207 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 7207. - În cursul judecăţii asupra fondului procesului, instanţa va stărui pentru soluţionarea lui, în tot sau în parte, prin înţelegerea părţilor.
În cazul în care judecătorul recomandă medierea, iar părţile o acceptă, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea părţilor. După informare, părţile decid dacă acceptă sau nu soluţionarea litigiului prin mediere.
Până la termenul fixat de instanţă, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părţile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul şedinţei de informare.
Prevederile alin. 2 şi 3 nu sunt aplicabile în cazul în care părţile au încercat soluţionarea litigiului prin mediere anterior introducerii acţiunii.
Înţelegerea părţilor se constată prin hotărâre irevocabilă şi executorie.”

Art. XV. – La articolul 26 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
„(3) Pentru activitatea de informare şi consiliere a părţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior încheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu.”

Art. XVIII. - Codul de procedură penală republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Pct. 1. La articolul 10 alineatul 1, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„h) a fost retrasă plângerea prealabilă ori părţile s-au împăcat, ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.”

Pct.2. După articolul 16 se introduce un nou articol, art. 161, cu următorul cuprins:
„Tranzacţia, medierea şi recunoaşterea pretenţiilor civile
Art. 161. - În cursul procesului penal, cu privire la pretenţiile civile, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacţie sau un acord de mediere, potrivit legii.
Inculpatul, cu acordul părţii responsabile civilmente, poate recunoaşte, în tot sau în parte, pretenţiile părţii civile.
În cazul recunoaşterii pretenţiilor civile, instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii. Cu privire la pretenţiile civile nerecunoscute, pot fi administrate probe.”

Art. XXII. - (4) În cazul litigiilor în materie comercială, aflate în procedura concilierii la data intrării în vigoare a prezentei legi, părţile pot conveni fie să continue această procedură, fie să recurgă la procedura medierii.

Art. XXVIII. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor privind divorţul pe cale administrativă şi pe cale notarială, care intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Legea nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.714/26 octombrie 2010 şi va intra în vigoare la data de 26 noiembrie 2010, cu excepţia prevederilor privind divorţul pe cale administrativă şi pe cale notarială, care vor intra în vigoare la data de 26 decembrie 2010.