COMUNITATEA MEDIATORILOR ONEȘTI: Sedinta obligatorie privind medierea! Ce documente pot emite cei care realizeaza informarea?

miercuri, 18 septembrie 2013

Sedinta obligatorie privind medierea! Ce documente pot emite cei care realizeaza informarea?

Conform legii, dovada participarii la sedinta de informare se face printr-un certificat de informare (vezi AICI model) eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Certificatul de informare trebuie semnat de mediator si de partile participante la sedinta de informare, iar eliberarea documentului se va face numai dupa semnarea lui de catre mediator si toate partile conflictului independent de sustinerea informarii in comun sau individual, se precizeaza in ghidul pus la dispozitie de Consiliul de Mediere. Certificatul se elibereaza intr-un numar de exemplare originale egal cu numarul partilor informate plus unul pentru arhiva formei de exercitare a profesiei. In cazul in care una dintre parti refuza in scris participarea la sedinta de informare ori nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, mediatorul nu va elibera certificatul de informare, ci va intocmi un proces-verbal (vezi AICI model), care se depune la dosarul instantei. De peste doua luni, insa, dispozitiile in domeniu au fost modificate substantial. Mai precis, potrivit Legii nr. 214/2013, in vigoare din 1 iulie, sedinta de informare privind medierea poate fi realizata si de judecatori, procurori, consilieri juridici, avocati si notari, desi pana acum doar mediatorul era autorizat sa sustina aceasta procedura. In acelasi timp, Legea medierii nr. 192/2006 stipuleaza clar ca dovada participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Sau, dupa caz, printr-un proces verbal. In acest conditii, ce documente vor elibera judecatorii, procurorii, consilierii juridici, avocatii si notarii justitiabililor care se prezinta la sedinta de informare? Controverse privind dovada de participare la sedinta de informare Zeno Sustac, vicepresedinte al Consiliului de Mediere si membru in clubmediatori.ro, a explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, ca eliberarea certificatului de informare sau a procesului verbal se poate face, conform legii medierii, doar de catre mediator, aceasta fiind o atributie fireasca in exercitarea profesiei. In consecinta, subliniaza Sustac, intocmirea documentelor in cauza este un atribut exclusiv al mediatorului aflat in exercitarea profesiei, astfel ca celelalte categorii de persoane (judecatori, procurori, avocati, juristi, notari, n.red.) pot emite ce documente considera, mai putin certificat de informare sau proces verbal. "Este neinteresant cum se denumesc acestea (documentele, n.red.), important este faptul ca provin de la nespecialisti ai domeniului ADR. Singurul specialist calificat este mediatorul autorizat, asa cum prevede legislatia nationala si cea internationala", puncteaza vicepresedintele Consiliului de Mediere. De aceeasi parere este si Cristian Serban, mediator si membru al clubmediatori.ro: "In opinia mea, niciuna dintre profesiile introduse in Legea nr.192/2006, avand competenta de a efectua informari asupra avantajelor medierii, nu pot sa o faca intr-un cadru institutionalizat, iar inscrisurile emise de acestia nu pot reprezinta documentele valabile si suficiente care sa faca dovada parcurgerii unei sedinte de informare privind avantajele medierii". Mai mult, explica mai departe Serban, desi acestia emit acte, indiferent de denumirea acestora, ele nu au valoarea unor dovezi pentru parcurgerea sedintei de informare privind avantajele medierii si nu inlatura sanctiunea respingerii cererii de chemare in judecata ca inadmisibila. * Amintim ca, din 1 august, instanta poate respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in cazul in care reclamantul refuza sa participe la sedinta de informare. Cu toate acestea, in momentul de fata nu exista nicio baza legala care sa stabileasca ce fel de acte pot emite avocatii, judecatorii, procurorii, consilierii juridici si notarii. Mai exact, potrivit lui Cristian Serban, nu exista niciun act normativ care sa stabileasca in mod clar ca avocatii, judecatorii, procurorii, consilierii juridici si notarii nu pot emite certificate de informare privind medierea sau procese verbale, tot asa cum nu exista nicio prevedere care sa stabileasca in mod clar ca acestia, alaturi de mediatori, pot emite aceste acte. De cealalta parte, insa, Zeno Sustac sustine ca exista, totusi, o prevedere legala in acest sens, mai exact articolul (11) din Legea nr. 192/2006: "Dovada participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea". Tot in baza acestui articol de lege, vicepresedintele Consiliului de Mediere afirma ca, in cazul in care judecatorii, procurorii, avocatii, juristii si notarii elibereaza justitiabililor certificate de informare sau procese verbale, ei pot fi supusi rigorilor legii penale, intrucat ar insemna ca exercita o profesie fara a avea drept. Potrivit specialistului, exista in acest sens si o prevedere clara prevazuta de art. 12 alin. 5 din Legea medierii: "Exercitarea profesiei de mediator de catre persoane care nu au dobandit calitatea de mediator autorizat, in conditiile prezentei legi, constituie infractiune si se sanctioneaza potrivit legii penale". Opinia lui Sustac este sustinuta si de Cristian Serban, care puncteaza clar ca baza legala pentru sanctionarea celorlalte profesii decat mediatorul care ar emite documente din sfera activitatii de mediere (premediere) si a profesiei de mediator se gaseste in insasi Legea nr.192/2006. "Dat fiind, insa, ca legiuitorul roman, pe de o parte, dispune o sanctiune, iar pe de alta parte, dispune o competenta pentru alte persoane decat mediatorul, insa intr-un mod incomplet si incoerent, face ca o eventuala sanctionare a celorlalte profesii <> sa nu poata functiona in practica", a mai precizat mediatorul. Au actele emise de noile profesii valoare juridica sau justitiabilul va fi obligat de instanta sa participe din nou la o sedinta informativa la mediator? Potrivit vicepresedintelui Consiliului de Mediere, activitatea de mediere este un serviciu de interes public ce poate fi furnizat doar de persoane calificate, specializate, care nu se afla in conflict de interese, asa cum sunt avocatii care isi “informeaza” despre “avantajele” medierii clientii personali si partile adverse, care raspund pentru calitatea serviciului prestat (fie el si cu titlu gratuit) si care sunt tinuti de norme deontologice. Prin urmare, puncteaza Sustac, singurii care se califica la toate criteriile mentionate sunt mediatorii autorizati, inscrisi pe tabloul mediatorilor intocmit de catre Consiliul de Mediere, organism autonom de interes public. In schimb, Cristian Serban precizeaza ca valoarea juridica a actelor eliberate de celelalte profesii privind informarea asupra avantajelor medierii va fi analizata de fiecare judecator in parte, dupa propriile convingeri. "Ne gasim, in acest moment, in situatia existentei unui conflict de norme a carui rezolvare nu va avea loc decat atunci cand legiuitorul va formula fara graba prevederi precise, concrete sau, dupa cum ar fi normal, ar elimina prevederile noi, revenind la competenta exclusiva a mediatorului asupra desfasurarii sedintelor de informare privind avantajele medierii si a eliberarii documentelor speciale", sustine mediatorul. Se impune, asadar, o "mediere" a legiuitorului pentru a stinge acest conflict de norme, conflict declansat, mai mult sau mai putin voit, intre mediatori si celelalte profesii juridice reprezentate de judecatori, procurori, consilieri juridici, avocati si notari. ------ Ce trebuie sa stii despre sedinta de informare privind medierea? Sedinta de informare privind medierea a devenit obligatorie incepand cu 15 februarie 2013, data de la care s-a instituit obligatia legala pentru parti ca, anterior declansarii unei actiuni in instanta, sa se prezinte la mediator in vederea informarii cu privire la posibilitatea solutionarii diferendelor pe calea medierii. Scopul informarii este ca mediatorul sa aduca la cunostinta partilor avantajele, efectele, regulile si limitele medierii adaptat la situatia lor concreta. Sedinta de informare este gratuita, dupa cum se precizeaza si in Legea medierii: "Pentru activitatea de informare si consiliere a partilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia, indeplinita potrivit legii anterior incheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu". Conform prevederilor legale, in perioada 15 februarie – 1 august cei care au refuzat sa se prezinte la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, au putut fi sanctionati cu amenzi cuprinse intre 100 lei si 1000 lei. Incepand cu data de 1 august, insa, cei care vor sa inceapa un proces sunt obligati sa participe la sedinta de informare, in caz contrar cererea lor de chemare in judecata fiind respinsa. Nota: Consultati AICI un ghid complet privind procedura de informare, realizat de Consiliul de Mediere. - Cele mai importante acte normative care au modificat recent Legea medierii, pe care le puteti consulta si in sectiunea noastra de Legislatie: Legea nr. 115/2012 OUG nr. 90/2012 OUG nr. 4/2013 Legea nr. 214/2013 Sursa: AvocatNet.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

CE ESTE MEDIEREA?

Medierea reprezinta o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate în calitate de mediator, în conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate. Medierea se bazeazã pe încrederea pe care pãrtile o acordã mediatorului, ca persoanã aptã sã faciliteze negocierile dintre ele si sã le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile. (Articolul 1 alin.1 si 2 din Legea nr. 192/2006) Cand se poate recurge la mediere? Dacã legea nu prevede altfel, pãrtile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv dupã declansarea unui proces în fata instantelor competente, convenind sã solutioneze pe aceastã cale orice conflicte în materie civilã, comercialã, de familie, în materie penalã, precum si în alte materii, în conditiile prevãzute de prezenta lege. Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere atât în afara, cât si în cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabilã a conflictelor prevãzute de lege. (Articolul 2 alin.1 si 3din Legea nr. 192/2006) Cine sunt mediatorii? Poate fi mediator persoana care îndeplineste urmãtoarele conditii: a) are capacitate deplinã de exercitiu; b) are studii superioare; c) are o vechime în muncã de cel putin 3 ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditat conform legii si avizat de Consiliul de mediere; d) este aptã, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitãti; e) se bucurã de o bunã reputatie si nu a fost condamnatã definitiv pentru sãvârsirea unei infractiuni intentionate, de naturã sã aducã atingere prestigiului profesiei; f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în conditiile legii, cu exceptia absolventilor de programe postuniversitare de nivel master în domeniu, acreditate conform legii si avizate de Consiliul de mediere; g) a fost autorizatã ca mediator, în conditiile prezentei legi. (Articolul 7 din Legea nr. 192/2006) Unde gasim un mediator? Mediatorii autorizati sunt înscrisi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere si publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Consiliul de mediere are obligatia sã actualizeze periodic si cel putin o datã pe an Tabloul mediatorilor si sã îl punã la dispozitie celor interesati la sediul sãu, al instantelor judecãtoresti, al autoritãtilor administratiei publice locale, precum si la sediul Ministerului Justitiei si pe pagina de Internet a acestuia. (Articolul 12 alin. 1 si 3 din Legea nr. 192/2006) Unde are loc medierea? Pãrtile aflate în conflict se prezintã împreunã la mediator. În cazul în care se prezintã numai una dintre pãrti, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte pãrti invitatia scrisã, în vederea acceptãrii medierii si încheierii contractului de mediere, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitatia se transmite prin orice mijloace care asigurã confirmarea primirii textului. (Articolul 43 alin. 1 din Legea nr. 192/2006) Cine plateste onorariul mediatorului? Dacã nu s-a convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de cãtre pãrti în mod egal. (Articolul 45, partea finala din Legea nr. 192/2006) Cum se desfasoara medierea? Medierea se bazeazã pe cooperarea pãrtilor si utilizarea, de cãtre mediator, a unor metode si tehnici specifice, bazate pe comunicare si negociere. Metodele si tehnicile utilizate de cãtre mediator trebuie sã serveascã exclusiv intereselor legitime si obiectivelor urmãrite de pãrtile aflate în conflict. Mediatorul nu poate impune pãrtilor o solutie cu privire la conflictul supus medierii. Pãrtile aflate în conflict au dreptul sã fie asistate de avocat sau de alte persoane, în conditiile stabilite de comun acord. În cursul medierii pãrtile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispozitie, în conditiile legii. Sustinerile fãcute pe parcursul medierii de cãtre pãrtile aflate în conflict, de persoanele prevãzute la art. 52 si la art. 55 alin. (1), precum si de cãtre mediator au caracter confidential fatã de terti si nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu exceptia cazului în care pãrtile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage atentia persoanelor care participã la mediere în conditiile art. 52 asupra obligatiei de pãstrare a confidentialitãtii si le va putea solicita semnarea unui acord de confidentialitate. Dacã, pe parcursul medierii, apare o situatie de naturã sã afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau impartialitatea mediatorului, acesta este obligat sã o aducã la cunostinta pãrtilor, care vor decide asupra mentinerii sau denuntãrii contractului de mediere. Mediatorul are dreptul sã se abtinã si sã închidã procedura de mediere, procedând potrivit dispozitiilor art. 56, care se aplicã în mod corespunzãtor. În aceastã situatie mediatorul este obligat sã restituie onorariul proportional cu etapele de mediere neparcurse sau, dupã caz, sã asigure continuarea procedurii de mediere, în conditiile stabilite prin contractul de mediere. În cazul în care conflictul supus medierii prezintã aspecte dificile sau controversate de naturã juridicã ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul pãrtilor, poate sã solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. Atunci când solicitã punctul de vedere al unui specialist din afara biroului sãu, mediatorul va evidentia doar problemele controversate, fãrã a dezvãlui identitatea pãrtilor. Procedura de mediere se închide, dupã caz: prin încheierea unei întelegeri între pãrti în urma solutionãrii conflictului; prin constatarea de cãtre mediator a esuãrii medierii; prin depunerea contractului de mediere de cãtre una dintre pãrti. În cazul în care pãrtile au încheiat numai o întelegere partialã, precum si în cazurile prevãzute la alin. (1) lit. b) si c), orice parte se poate adresa instantei judecãtoresti sau arbitrale competente. La închiderea procedurii de mediere, în oricare dintre cazurile prevãzute la art. 56 alin. (1), mediatorul va întocmi un proces-verbal care se semneazã de cãtre pãrti, personal sau prin reprezentant, si de mediator. Pãrtile primesc câte un exemplar original al procesului-verbal. Când pãrtile aflate în conflict au ajuns la o întelegere, se redacteazã un acord care va cuprinde toate clauzele consimtite de acestea si care are valoarea unui înscris sub semnãturã privatã. Întelegerea pãrtilor nu trebuie sã cuprindã prevederi care aduc atingere legii si ordinii publice, dispozitiile art. 2 fiind aplicabile. Întelegerea pãrtilor poate fi afectatã, în conditiile legii, de termene si conditii. Întelegerea pãrtilor poate fi supusã verificãrii notarului public în vederea autentificãrii ori, dupã caz, încuviintãrii instantei de judecatã, în conditiile prevãzute la art. 63. (Articolele 50-59 din Legea nr. 192/2006) Se poate renunta la mediere? În orice fazã a procedurii de mediere, oricare dintre pãrtile aflate în conflict are dreptul de a denunta contractul de mediere, încunostintând, în scris, cealaltã parte si mediatorul. Mediatorul ia act de denuntarea unilateralã a contractului de mediere si, în cel mult 48 de ore de la data primirii încunostintãrii, întocmeste un proces-verbal de închidere a procedurii de mediere. Dacã una dintre pãrtile aflate în conflict nu se mai prezintã la mediere, fãrã a denunta contractul de mediere în conditiile alin. (1), mediatorul este obligat sã facã toate demersurile necesare pentru a stabili intentia realã a pãrtii respective si, dupã caz, va continua sau va închide procedura de mediere. (Articolul 60 din Legea nr. 192/2006) Ce avantaje are medierea ? Pentru desfãsurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de cãtre instantele judecãtoresti sau arbitrale va fi suspendatã la cererea pãrtilor, în conditiile prevãzute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedurã civilã. Cursul termenului perimãrii este suspendat pe durata desfãsurãrii procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnãrii contractului de mediere. Cererea de repunere pe rol este scutitã de taxa judiciarã de timbru. În cazul în care conflictul a fost solutionat pe calea medierii, instanta va pronunta, la cererea pãrtilor, o hotãrâre, potrivit dispozitiilor art. 271 din Codul de procedurã civilã. Odatã cu pronuntarea hotãrârii, instanta va dispune, la cererea pãrtii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru plãtite pentru învestirea acesteia. (Articolele 62 si 63 din Legea nr. 192/2006)

miercuri, 18 septembrie 2013

Sedinta obligatorie privind medierea! Ce documente pot emite cei care realizeaza informarea?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sapte Seri Bacau - Ce se intampla azi

Persoane interesate