Sărbători fericite şi La mulţi ani, 2012!

Sfintele Sărbători ale Crăciunului şi Anului Nou să vă aducă multă lumină în suflete şi să vă găsească fericiţi, sănătoşi şi înconjuraţi de linişte şi pace!




Oferindu-vă toată stima şi consideraţiunea mea, vă doresc un sincer :


La mulţi ani, 2012!
CENTRUL REGIONAL DE MEDIERE BACĂU

Mediator,

Robert-Ionuţ Chiriac



______________________________​__________

www.mediatoribacau.ro

http://www.facebook.com/​groups/162793877153920/

http://​judiciarius.blogspot.com/

Medierea in anul 2012 –Mediator in 2012

Pentru mediere anul 2012 ar putea fi un an de referinta. Noua componenta a Consiliului de Mediere creeaza asteptari multor mediatori din Romania, iar, cred eu, asteptarile acestea obliga membrii alesi ai Consiliului de Mediere la o implicare serioasa in activitate pentru a obtine rezultate vizibile si eficiente pentru intreaga clasa profesionala.

Medierea ar putea avea tot in anul 2012 o noua lege completata sau modificata, prin care unei sume de spete juridice sa i se aplice obligativitatea medierii inaintea inceperii unui proces in instanta.

Sincer, am incredere in initiatorii acestui proiect ca au prevazut in egala masura avantajele si capcanele acestei legi. Nu de putine ori, in Romania, idei bune aplicate gresit au creat alte rezultate decat cele asteptate. Sustin obligativitatea medierii in Romania, dar, imi doresc o lege care in acelasi timp sa fie in sprijinul justitiabilului si sa dezolte clasa profesionala fara sa transforme mediatorii in perceptori de taxa de stampila sarind astfel de la extrema mediatori nesolicitati, la extrema mediatori neimplicati.

Anul 2012 gaseste medierea din Romania cu o clasa profesionala mai calificata si mai implicata decat anii precedenti. Forumurile, implicarea universitatilor, perfectionarea prin cursurile puse la dispozitie de scolile de formare, publicatiile, eforturile personale ale mediatorilor, devin din ce in ce mai vizibile creand astfel un plus fenomenului medierii in Romania.

Nu in ultimul rand asociatiile profesionale ale mediatorilor, mult mai bine oganizate si mult mai implicate creeaza premizele unui an cu sperante mai bune pentru medierea din Romania. Foarte multe actiuni ale asociatiilor profesionale au creat o vizibilitate reala profesiei de mediator in Romania prin parteneriate ori actiuni publice sau conferinte.

Nu as vrea sa inchei spunand ca o mare parte din suscces depinde si de formarea si implicarea fiecarui mediator. Stiu eforturile pe care fiecare coleg le face si ii felicit sincer pentru asta.

As vrea sa inchei reamintind asteptarile pe care mediatorii le au de la Noul Consiliu de Mediere. Si cred ca cerintele nu sunt mari. Eforturi reale de a determina Ministerul Justitie sa accepte ca medierea exista, ca alternativa la procesele in instanta, prin mijloace specifice, elaborarea in colaborare cu asociatiile magistratilor a unui cod de bune practici si implementarea eficienta a acestuia, si, foarte important, promovarea medierii in randul cetatenilor.

Crearea unor ateliere permanente de lucru in care mediatorii, sau reprezentati ai asociatiilor profesionale ale mediatorilor, pe baza de voluntariat, sa conlucreze cu Consiliul de Mediere ar fi inca o idee ce ar putea apropia cadrul oficial de cel profesional in anul 2012.

Despre cate din asteptarile mediatorilor vor deveni realizari vom vorbi pe parcursul anului. Pana atunci, sa facem pace de cate ori avem ocazia

Mediator: Petru Mustateanu
Sursa: http://mediatorbucurestimustateanu.ro

Conferinta Nationala a Mediatorilor 2011!

Conferinta Nationala a Mediatorilor 2011, organizata de Consiliul de Mediere in data de 15 decembrie, a avut loc la Rin Grand Hotel Bucuresti si a avut ca tema „Consiliul de mediere – responsabilitati si perspective”


Conferinta a reunit, timp de cateva ore, mediatori si formatori in mediere din Romania, precum si invitati din partea institutiilor cu care Consiliul de mediere a colaborat si a desfasurat proiecte in parteneriat, in scopul atingerii obiectivelor strategice.








Evenimentul a avut doua obiective principale:


Conferinta Nationala a Mediatorilor 2011, organizata de Consiliul de Mediere in data de 15 decembrie, a avut loc la Rin Grand Hotel Bucuresti si a avut ca tema „Consiliul de mediere – responsabilitati si perspective”.

1.Prezentarea bilantului activitatii desfasurate de membrii Consiliului de Mediere pana in prezent;
2.Prezentarea mediatorilor alesi in Consiliul de Mediere pentru perioada 2011 – 2013.



Tema propusa de organizatori pentru editia din acest an a Conferintei Nationale a Mediatorilor - Consiliul de mediere – responsabilitati si perspective” – s-a dorit a fi o invitatie la reflectie si asumare totodata a responsabilitatilor ce revin membrilor Consiliului de Mediere in urmatorul mandat.



Centrul Regional de Mediere Bacau (CRMB) a fost reprezentat la conferinta de mediatorii Robert - Ionut Chiriac, Virginia - Smarandita Braescu si Catalin Gaman, membri in noul Consiliu director al CRMB.

UPDATE VIDEO:

CRONICA UNEI CONFERINTE ... IROSITE !

In ziua de 06.12.2011, (in loc de o nuia, probabil) Mos Nicolae a postat pe
site-ul CdM, urmatorul anunt: ,,Conferinţa Naţională a Mediatorilor -
ediţia 2011, se va desfăşura în data de 15 decembrie 2011 în Bucureşti, la
Rin Grand Hotel, sala "Bruxelles, sub denumirea :* "Consiliul de
mediere-responsabilitati si perspective"*. Evenimentul este organizat de
Consiliul de mediere.

*Principalul obiectiv este cel de a-i cunoaste pe noii membrii alesi ai
Consiliului *si de a crea o punte de dialog cu partenerii cu care acesta
incheiat protocoale de colaborare. .... *Agenda conferinţei se găseşte pe
site, şi este actualizată pe măsură ce *este confirmata participarea
invitatilor la conferinţă....."

M-am inscris sa particip la acest eveniment cu dorinta sincera de a-i
cunoaste pe noii membri ai CdM si de a afla ,,direct de la sursa"
proiectele si modalitatile practice de realizare a promisiunilor facute in
perioada campaniei. Am observat ca nu a mai aparut nicio informatie legata
de Conferinta -agenda, interval de desfasurare sau alte date despre
prezentarea de catre mediatori a unor materiale, dar am sperat ca este un
aspect ce va fi remediat pana in ziua Conferintei... Nu s-a intamplat acest
lucru si, in sfarsit, joi 15.12.2011, in jurul orei 11,00 lucrarile au
inceput... Cu exceptia prezentarilor facute de invitatii din afara
medierii, pana la ora 15,15 nu s-a facut altceva decat sa se depene
amintiri despre inceputurile medierii in Romania si sa se elogieze
actvitatea primelor doua CdM. La ora 15,15 -asa, ca sa nu se spuna ca nu a
fost facuta- a inceput prezentarea noilor membri aI CdM (care au avut la
dispozitie cate 2-3 minute fiecare), condimentata cu mici rafuieli si
reprosuri personale din partea celor din ,,veghea garda" si, pe la ora
15,45 lucrarile Conferintei sau mai bine spus ,,Cantecul de lebada" al unui
Consiliu ce parea pozitionat la ,,ani lumina" distanta de dorintele,
problemele si realitatile triste ale mediatorilor si Medierii din Romania,
s-au incheiat ..... Este civilizat, elegant si de bun simt ca la finalul
unui mandat (cand, oricum, orice repros este tardiv si nu poate schimba
nimic) sa multumesti vechii echipe pentru activitatea depusa dar, de aici
si pana la odele inaltate azi la Conferinta primelor 2 Consilii de Mediere
(pentru ca numai Conferinta nationala a mediatorilor nu s-a putut numi
intalnirea de azi) este o distanta al naibii de lunga... Am renuntat la
cuvantul la care ma inscrisesem la pauza (care viza cateva probleme de
interes profesional si organizatoric pentru noii membrii ai CdM, pe care
promit sa le prezint intr-un mesaj ulterior) si am plecat cu o puternica
senzatie de tristete si amaraciune ce nu m-a parasit nici la aceasta
ora... Pacat de timpul irosit! Ziua de azi mi-a amintit de un comentariu
rostit la iesirea din cinematografele in care rulau cate un film sub orice
asteptari: ,,Plangi dupa bani si razi de cei care stau la coada"... Cam
asta este situatia majoritatii mediatorilor la acest moment .....

Cu salutari,

*
*
* ION CONSTANTIN - BIROU DE MEDIATOR*
VOLUNTARI, Bd. Voluntari nr. 123, et.1, cam.7-8
Autorizat - Hot. Consiliului de Mediere nr.430/2010
Tel: 0756.063.900.; fax:0318.176.430.
* www.medierebucuresti-ilfov.ro
*

Propuneri de modificare a Legii nr.272/2004!

Noutati privind initiativa legislativa a DGPC pentru Legea 272/2004: Mediere la divortul cu minori, planul parental, parinte ne/custodian, parinte ne/rezident, sanctiune in caz de refuz a medierii. Asta seara, pentru mai bine de trei ore, doamna Elena Tudor - Director General al DGPC - a avut rabdarea sa analizam art...icol cu articol propunerile colegilor de la Custodie Comună și propunerile pe care le-am formulat din partea Consiliului de mediere. Alaturi de doamna Tudor au mai participat alti 3 specialisti din DGPC cum este cazul doamnei Adina Codres. Multumim intregii echipe pentru disponibilitatea de a discuta, cu argumente si contraargumente, de o parte si de alta, pentru ca propunerile de modificare a Legii sa plece intr-o forma cat mai buna spre avizare si adoptare. De asemenea, tin sa multumesc personal colegilor de Custodie Comuna pentru prilejul oferit de a participa la aceste dezbateri si de a veni cu propuneri concrete priivnd medierea. In urma acestor discutii cu specialistii DGPC am reusit sa introducem in Legea 272/2004 prevederi clare privind procedura medierii in caz de divort cu copii. - Prin lege se va stabili obligativitatea depunerii unui plan parental agreat de parinti. „(2) Părinţii care divorţează, odată cu cererea de divorţ, vor depune şi un plan parental agreat direct de părinţi sau prin procedura medierii.” - Planul parental va fi folosit inclusiv la notar. - „În cazul în care părinţii nu pot agrea un plan parental, instanţa de tutelă va decide asupra planului parental, ocazie cu care va sancţiona, dacă este cazul, părintele sau părinţii care refuză procedura de mediere. Cateva modificari de substanta care, sa speram, nu vor fi eliminate la trecera prin diverse comisii. Am incredere ca se vor mentine cata vreme toti cei indrituiti vor accepta ca astfel se respecta in mai mare masura interesul superior al copilului si, totodata, al ambilor parinti. Luni, 12 decembrie ora 10 va fi pusa in dezbatere publică de catre intiatori - http://www.copii.ro/

Mediator, Fanuta Lisman

CONFERINŢA NAŢIONALĂ A MEDIATORILOR 15.12.2011!

Conferinţa Naţională a Mediatorilor - ediţia 2011


Conferinţa Naţională a Mediatorilor - ediţia 2011, se va desfăşura în data de 15 decembrie 2011 în Bucureşti, la Rin Grand Hotel, sala „Bruxelles, sub denumirea

“Consiliul de mediere-responsabilitati si perspective”.

Evenimentul este organizat de Consiliul de mediere.

Principalul obiectiv este cel de a-i cunoaste pe noii membrii alesi ai Consiliului si de a crea o punte de dialog cu partenerii cu care acesta incheiat protocoale de colaborare.

Înregistrarea de participare se face trimiţând o solicitare in care sa fie precizata asociatia profesionala in care sunteti membru la adresa: secretariat@cmediere.ro

Au prioritate mediatorii delegati de asociatiile profesionale.(adresa catre Consiliul de mediere in care sunt mentionati mediatorii care doresc sa participe)

Mediatorii care nu sunt inscrisi intr-o asociatie profesionala pot participa la conferinta in limita locurilor neocupate de cei inscrisi deja intr-o asociatie profesionala.

Nu se percepe taxa de participare.

Pentru participanti nu se vor acorda puncte profesionale.


Important!
Asociaţiile profesionale şi cele din domeniul medierii sunt încurajate să aducă şi să distribuie în cadrul conferinţei materiale realizate de acestea (rapoarte ale unor proiecte, rapoarte de activitate, pliante, afişe, alte tipuri de publicaţii).

Pentru organizarea unui stand de vanzare a unor publicatii din domeniul medierii, va rugam sa va adresati organizatorilor.


_______________________________________________
Newsletter mailing list
Newsletter@cmediere.ro

Rezultatele turului II - Angelica Mocan Elisabeta cel de-al 9-lea membru în Consiliul de Mediere!

Rezultatul votului alegeri CdM tur II 2011

Angelica Mocan Elisabeta 216 voturi
Ghervase Mihai Iulian 146 voturi
Stanescu Nicolae Bogdan 134 voturi
Fiscuci Irina Carmen 124 voturi
...............................
Zainia Mariana 73 voturi
Vieru Daniel 70 voturi
Bustea Elena 43 voturi

Felicitări câştigătorilor, felicitări candidaţilor!
Vivat medierea!

CENTRUL REGIONAL DE MEDIERE BACĂU - Comunicat de presă

Comunicat de presă



În ziua de 03 decembrie 2011, ora 11:00, în municipiul Bacău, str. Oituz nr. 17, etaj 2, judeţul Bacău, a avut loc Adunarea Generală a Asociaţilor CENTRULUI REGIONAL DE MEDIERE BACĂU, asociaţia profesională reprezentativă a mediatorilor din judeţul Bacău.

În cadrul şedinţei, mediatorii din judeţul Bacău au hotărât în unanimitate modificarea statutului CENTRULUI REGIONAL DE MEDIERE BACĂU, prelungind mandatul membrilor Consiliului Director şi a cenzorului de la 1 an la 4 ani.

Cu aceeaşi ocazie, la conducerea CENTRULUI REGIONAL DE MEDIERE BACĂU a fost aleasă în majoritate o nouă echipă de conducere pentru un mandat de 4 ani, încrederea fiind acordată mediatorilor:
1. PREŞEDINTE: Mediator Robert-Ionuţ CHIRIAC;
2. PRIM-VICEPREŞEDINTE: Mediator Cătălin GAMAN;
3. PRIM-VICEPREŞEDINTE: Mediator Virginia Smărăndiţa BRĂESCU;
4. VICEPREŞEDINTE: Mediator Vasile CRISTIA;
5. SECRETAR: Mediator Constantin-Florentin GRĂDINARU.

Echipa de conducere a CENTRULUI REGIONAL DE MEDIERE BACĂU şi-a manifestat voinţa de a contribui accentuat la popularizarea medierii în România, la dezvoltarea asociaţiei profesionale prin parteneriate în ţară şi în străinătate, organizarea de programe şi activităţi specifice de instruire şi perfecţionare a mediatorilor din judeţul Bacău, la promovarea şi dezvoltarea tehnicilor de mediere, la amendarea legislaţiei cu privire la mediere şi organizarea profesiei de mediator, precum şi la îmbunătăţirea Standardelor de formare în domeniul medierii.

Informarea gratuită a justiţiabililor cu privire la mediere, dacă litigiul în care se află poate fi soluţionat pe calea medierii, ce presupune procedura propriu-zisă a medierii, informaţii privind costurile, cum pot alege un mediator şi orice alte elemente necesare pentru ca părţile să poată lua decizii, pentru a soluţiona litigiul pe cale amiabilă, ce se desfăşoară în prezent în cadrul Biroului de Informare la Judecătoria Bacău va continua şi va fi extinsă la toate instanţele din judeţul Bacău.

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la sediul CENTRULUI REGIONAL DE MEDIERE BACĂU din municipiul Bacău, str. Oituz nr. 17, etaj 2, judeţul Bacău, tel. 0234.582429, 0744.658.016, e-mail: secretariatacrmb@yahoo.com sau pe site-ul asociaţiei http://mediatoribacau.ro.

PREŞEDINTE,
Mediator Robert-Ionuţ CHIRIAC

RAPORTUL COMISIEI EUROPENE PRIVIND SOLUTIONAREA ALTERNATIVA A LITIGIILOR IN MATERIE CIVILA, COMERCIALA SI DE FAMILIE

RAPORT
13 octombrie 2011

referitor la soluționarea alternativă a litigiilor în materie civilă, comercială și de familie

Comisia pentru afaceri juridice
Raportoare: Diana WallisRaportor pentru aviz (*):

Robert Rochefort, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 50 din Regulamentul de procedură




PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN


referitoare la soluționarea alternativă a litigiilor în materie civilă, comercială și de familie

Parlamentul European,

– având în vedere articolul 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și articolele 67 și 81 alineatul (2) litera (g) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere Documentul consultativ al Comisiei privind utilizarea soluționării alternative a litigiilor ca mijloc de rezolvarea a litigiilor pentru tranzacțiile și practicile comerciale din Uniunea Europeană, din 18 ianuarie 2011 și documentul intitulat „Sinteza răspunsurilor primite”, publicat în aprilie 2011,

– având în vedere Documentul consultativ al Comisiei intitulat „Soluționarea alternativă a litigiilor în domeniul serviciilor financiare” din 11 decembrie 2008 și documentul intitulat „Sinteza răspunsurilor primite privind soluționarea alternativă a litigiilor în domeniul serviciilor financiare” din 14 septembrie 2009,

– având în vedere cartea verde privind soluționarea alternativă a litigiilor în dreptul civil și comercial din 19 aprilie 2002 ,

– având în vedere recomandarea Comisiei din 30 martie 1998 privind principiile aplicabile organismelor responsabile de rezolvarea extrajudiciară a litigiilor având ca obiect contracte cu consumatorii și cea din 4 aprilie referitoare la organismele extrajudiciare implicate în soluționarea consensuală a litigiilor având ca obiect contractele de consum(1),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011 intitulată „Actul privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii – «Împreună pentru o nouă creștere»”

– având în vedere rezoluția Consiliului din 25 mai 2000 privind o rețea la nivel comunitar a organismelor naționale însărcinate cu soluționarea extrajudiciară a litigiilor legate de contracte cu consumatorii(2), precum și Rețeaua europeană extrajudiciară (REE-Net), lansată la 16 octombrie 2001,

– având în vedere Memorandumul de înțelegere privind o rețea transfrontalieră de soluționare extrajudiciară a litigiilor în domeniul serviciilor financiare din Spațiul Economic European, din 30 martie 1998, precum și FIN-NET,

– având în vedere Decizia 2001/470/CE din 28 mai a Consiliului de creare a unei Rețele Judiciare Europene în materie civilă și comercială(3),

– având în vedere Codul de conduită european pentru mediatori (numit în continuare Codul de conduită), lansat în 2004,

– având în vedere Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială(4),

– având în vedere studiu intitulat „Costurile neaplicării soluționării alternative a litigiilor (ADR) -- sinteza și prezentarea costurilor reale ale litigiilor comerciale din interiorul Comunității”, din 9 iunie 2010, elaborat de Centrul ADR din Roma, Italia,

– având în vedere rezultatele analizei Grupului de consultare a întreprinderilor europene referitoare la „Soluționarea alternativă a litigiilor”, pentru perioada 17 decembrie 2010 -- 17 ianuarie 2011,

– având în vedere rezoluția sa din 12 martie 2003 referitoare la cartea verde a Comisiei privind soluționarea alternativă a litigiilor în dreptul civil și comercial (5),

– având în vedere recomandarea sa din 19 iunie 2007 ca urmare a raportului Comisiei de anchetă privind criza Societății de asigurări Equitable Life(6),

– având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2009 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor – Programul de la Stockholm(7),

– având în vedere Rezoluția sa din 6 aprilie 2011 referitoare la guvernanță și parteneriat în cadrul pieței unice(8),

– având în vedere rezoluția din 13 septembrie 2011 referitoare la punerea în aplicare a directivei privind medierea în statele membre, impactul acesteia asupra medierii și acceptarea sa de către instanțe(9),

– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A7-0343/2011),

A. întrucât accesul la justiție este un drept fundamental;

B. întrucât spațiul de libertate, securitate și justiție, după cum prevăd tratatele, trebuie să fie în serviciul cetățenilor și al întreprinderilor, de exemplu prin crearea unor proceduri mai simple și mai clare, concomitent cu consolidarea accesului la justiție;

C. întrucât procesul judiciar și modurile alternative de soluționare a litigiilor au obiective strâns legate, care vizează restabilirea rapidă a păcii juridice între părțile în litigiu, protejarea adecvată a drepturilor materiale subiective și soluționarea conflictelor între părți;

D. întrucât soluționarea alternativă a litigiilor (ADR), care ajută părțile să evite procedurile arbitrale tradiționale, reprezintă o modalitate alternativă, rapidă și rentabilă la rezolvarea juridică litigiilor;

E. întrucât soluționarea alternativă a litigiilor (Alternative Dispute Resolution (ADR)) este un mecanism de reglementare extrajudiciară prin care consumatorii și comercianții sunt ajutați să-și reglementeze disensiunile prin intermediul unui terț (mediator sau arbitru),

F. întrucât în numeroase state membre, autoritățile publice, inclusiv mediatorii și autoritățile de reglementare, joacă un rol important în încurajarea soluționării conflictelor;

G. întrucât prin creșterea încrederii cetățenilor în piața lor internă, punerea în execuție a drepturilor în litigiile transfrontaliere poate contribui la stimularea economiei UE;

H. întrucât cetățenii din întreaga Uniune Europeană cunosc și înțeleg în mică măsură și în mod confuz mecanismele ADR, un procent foarte redus dintre aceștia știind cum se depune o cerere la un organism ADR;

I. întrucât este important ca, în ceea ce privește existența mecanismelor ADR, să se asigure o mai bună informare iar consumatorii și profesioniștii să fie încurajați în mai mare măsură să le folosească, ca alternativă la procedurile judiciare, evitând astfel, confruntările și oferind perspectiva unor situații reciproc avantajoase;

J. întrucât trebuie găsită o abordare echilibrată care să țină seama de suplețea sistemelor ADR, pe de o parte, și de necesitatea de asigurare a protecției consumatorilor și de proceduri echitabile, pe de altă parte;

K. întrucât Parlamentul a solicitat în mod repetat angajarea unor eforturi suplimentare pentru dezvoltarea ADR; întrucât, în rezoluția sa din 6 aprilie 2011 referitoare la „Guvernanță și parteneriat în cadrul pieței unice”, a solicitat Comisiei să prezinte o propunere legislativă cu privire la utilizarea mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor în UE până la sfârșitul anului 2011;

L. întrucât Comisia a inclus în programul său de lucru pe 2011, ca o inițiativă strategică, și în comunicarea sa din 13 aprilie 2011 privind „Actul privind piața unică”, ca una din cele douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii, o propunere legislativă privind ADR, cu scopul de a consolida poziția consumatorilor;

M. întrucât termenul limită pentru implementarea Directivei 2008/52/EC a expirat la 21 mai 2011,

Abordarea orizontală a ADR

1. salută consultarea organizată recent de Comisie privind ADR, care, în pofida titlului său general, vizează exclusiv tranzacțiile cu consumatorii;

2. consideră, cu toate acestea, că ADR face parte dintr-un program intersectorial general dedicat „justiției orientate spre creștere economică”; este de opinie că orice abordare a ADR ar trebui să depășească dimensiunea litigiilor de consum și să includă și litigiile dintre întreprinderi, tranzacțiile civile și comerciale, indiferent dacă acestea au loc între întreprinderi private sau publice, disputele de familie și cazurile de defăimare și alte diferende de opinie de interes general sau care aduc în opoziție părți cu statut juridic diferit;

3. salută faptul că Directiva 2008/52/CE a armonizat o serie de standarde în cazul medierii; subliniază că trebuie definiți termenii comuni .și trebuie menținute garanțiile procedurale în toate domeniile ADR; simte nevoia reconsiderării recomandărilor Comisiei din 1998 și 2001 privind Codul de conduită;

4. consideră că, deși autoreglementarea rămâne importantă, este nevoie de acțiune legislativă pentru definirea unor norme minime care să poată sta la baza mecanismelor ADR, pentru a furniza un cadru pentru ADR în interiorul sistemelor juridice ale statelor membre, după cum este cazul în Directiva 2008/52/EC; subliniază că orice astfel de cadru nu trebuie să limiteze diversitatea din domeniul ADR deoarece nu există o soluție „standard”care ar putea să reglementeze diversele probleme care apar în domenii juridice diferite;

5. subliniază că este necesar să se înțeleagă mai bine numeroasele tipuri de mecanisme și procedee (inclusiv activitățile autorităților publice, precum mediatorii) deseori regrupați sub termenul generic de ADR; consideră că, deși există un mare număr de similitudini între tehnicile de negociere și de asistență pentru soluționarea conflictelor care se regăsesc, în general, în sistemele de ADR, structura și arhitectura ADR variază în mod considerabil în statele membre;

6. consideră că măsurile legislative adoptate la nivelul Uniunii Europene vor facilita aplicarea ADR și vor încuraja persoanele fizice și juridice să recurgă la ele mai des, în special în litigiile transfrontaliere, ținând seama de faptul că procedurile judiciare pentru rezolvarea acestui tip de litigiu fiind mai complexe, mai costisitoare și mai îndelungate;

7. invită în acest sens Comisia să prezinte, până la sfârșitul anului 2011, o propunere legislativă privind utilizarea mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor având ca obiect contractele de consum în UE și subliniază importanța adoptării rapide a acesteia;

Standarde comune pentru ADR

8. consideră că standardele pentru ADR ar trebui să includă: adeziunea/acordul cu privire la ADR; independență, transparență, eficacitate, echitate, imparțialitate și confidențialitate; consecințele asupra limitării și prescrierii; punerea în execuție a acordurilor rezultate în urma ADR; calificarea părților terțe;

9. consideră că organismele ADR ar trebui să facă obiectul unor monitorizări și evaluări periodice de către evaluatorii independenți;

10. pentru a nu prejudicia accesul la justiție, respinge impunerea obligativității totale a sistemului ADR la nivelul UE, dar sugerează că ar putea fi examinat un sistem obligatoriu prin care li se propune părților să ia în considerare analizarea posibilităților oferite de ADR;

11. atrage atenția asupra „concilierii paritare” italiene, ca un posibil exemplu de bună practică fondată pe un protocol încheiat și semnat de întreprindere și de asociațiile de consumatori, prin care întreprinderea se angajează în avans să recurgă la ADR pentru a rezolva toate litigiile care pot surveni în domeniile prevăzute de protocol;

12. subliniază că nicio clauză ADR nu trebuie să obstrucționeze accesul la justiție, mai ales din perspectiva părții mai slabe, care, în anumite împrejurări, ar putea fi un IMM, și consideră, în acest context, că deciziile ADR ar putea fi obligatorii numai cu acordul explicit al părților implicate;

13. consideră că ar trebui ca, în general, în cadrul ADR să fie obligatorii dezvăluirea circumstanțelor care afectează independența terților sau care dau naștere la un conflict de interese, precum și obligația de a deservi în mod egal toate părțile, conform procedurilor Codului de conduită;

14. solicită ca părțile implicate, și, atunci când e cazul, și părțile terțe, conform procedurilor din codul de conduită, să fie obligate să păstreze confidențialitatea informațiilor; de asemenea, ia în considerație, atunci când este cazul, măsuri mai ample, precum crearea privilegiului profesional, în paralel cu cel prevăzut la articolul 7 din Directiva 2008/52/CE;

15. observă, cu toate acestea, că în paralel cu respectarea confidențialității datelor personale, în procedura ADR ar trebui să prezinte un grad de transparență, care să le permită statelor membre și organismelor implicate în ADR să identifice și să facă schimb de cele mai bune practici și să le ofere organismelor de reglementare independente posibilitatea de a examina procedura în cazul în care au fost formulate plângeri.

16. consideră că nu numai medierea, ci ADR în general (articolul 8 din Directiva 2008/52/CE) ar trebui să aibă un efect asupra termenelor de decădere și de prescripție; recunoaște riscul pe care îl implică multiplele forme de ADR precum și acela al întârzierilor excesive din cadrul procedurilor judiciare; observă că studiul de fezabilitate privind Legislația europeană privind contractele(10) prevede o suspendare a prescripției în cazul procedurilor de arbitraj și mediere, și în câteva alte situații ale ADR; invită Comisia să lucreze în continuare la aceste aspecte;

17. este convins că aplicarea rapidă și cu costuri mici a acordurilor rezultate din ADR este indispensabilă, inclusiv la nivel transfrontalier; solicită măsuri legislative în acest scop;

18. reamintește că pregătirea specifică a terților neutri este absolut necesară; invită Comisia să colecteze datele referitoare la tipul necesar și durata pregătirii, să sprijine sectoarele în dezvoltarea pregătirii și a sistemelor de control al calității;

ADR în diferite domenii

19. susține intenția Comisiei de a încuraja utilizarea modalităților alternative de soluționare a litigiilor, care sunt accesibile, nu reclamă costuri ridicate, sunt rapide, eficace și oferă posibilitatea de a institui și menține relații comerciale, economice, sociale și de vecinătate de calitate, bazate pe încredere reciprocă, în măsură să contribuie la ridicarea nivelului de protecție a consumatorilor în situații reciproc avantajoase, care oferă tuturor părților mai multe beneficii decât practica judiciară curentă;

20. subliniază că, deși în UE există, în prezent, numeroase sisteme ADR care funcționează efectiv, unul dintre principalele obstacole care stă în calea utilizării lor constă din faptul că ele nu au fost dezvoltate uniform pe întreg teritoriul UE, nici din punct de vedere geografic, nici din punct de vedere sectorial; sugerează, în consecință, eliminarea urgentă a neajunsurilor existente în ceea ce privește acoperirea geografică a ADR în Europa, regretă deficiențele sectoriale majore care persistă în majoritatea statelor membre, promovând totodată îmbunătățirea acoperirii sector cu sector, cu implicarea persoanelor care știu cum funcționează un anumit sector dat; încurajează statele membre să ia în considerare crearea unor puncte unice de contact pentru fiecare sector, destinate să ofere informații cu privire la modul de inițiere a unei proceduri ADR;

21. reamintește că ADR prezintă un interes deosebit pentru IMM-uri; reiterează invitația adresată Comisiei de a analiza sinergiile dintre ADR și un instrument din cadrul dreptului contractual al UE; salută, de asemenea, oferirea de îndrumări privind clauzele ADR în cadrul contractelor standard;

22. recunoaște realizările FIN-NET, ECC-Net și SOLVIT dar consideră că, în ceea ce privește dar crede că, în ceea ce privește informarea părților și finanțarea, mai pot fi făcute îmbunătățiri și invită Comisia să susțină, să consolideze și chiar să augmenteze capacitățile organismelor existente care își desfășoară activitatea în acest domeniu și care și-au demonstrat eficacitatea și valoarea;

23. consideră că există un mare potențial pentru procedurile ADR desfășurate online, îndeosebi pentru plângerile care însumează valori mai mici; remarcă existența online a procedurilor tradiționale ADR în paralel cu alte proceduri care urmăresc să prevină litigiile sau să faciliteze rezolvarea lor; subliniază că, în cazul în care procedura ADR tradițională se face online, standardele procedurale nu trebuie coborâte și că trebuie rezolvate și chestiuni cum ar fi punerea în execuție a hotărârilor; consideră că sistemele online de mărci de încredere sunt în mod semnificativ avantajoase; subliniază activitatea Grupul de lucru privind rezolvarea litigiilor online UNICTRAL(11), pentru tranzacțiile între întreprinderi (B2B) și între întreprinderi și consumatori (B2C);

24. consideră că o ierarhie a rezolvării litigiilor (care să cuprindă, în primul rând, un sistem intern de depunere a plângerilor, în al doilea rând, ADR și, numai în ultimă instanță, rezolvarea juridică litigiilor) va conduce la reduceri de timp și costuri; invită Comisia să sprijine sectoarele în promovarea unor astfel de sisteme;

25. subliniază rolul esențial al anumitor tipuri de ADR în rezolvarea litigiilor de familie, putând contribui la reducerea prejudiciilor psihologice, la reînceperea discuțiilor între părți și, mai ales la asigurarea protecției copiilor; consideră că există potențial în ADR la nivel transfrontalier, mai ales în ceea ce privește flexibilitatea; subliniază, de asemenea, activitatea Mediatorului Parlamentului European în materie de răpire parentală internațională a copiilor;

26. consideră, precum Comisia, că accesul adecvat la despăgubiri pe piața internă presupune atât posibilitatea de a recurge cu ușurință la ADR, cât și existența unui sistem eficient de recurs colectiv, cele două alternative fiind complementare, fără a se exclude reciproc;

27. consideră că există potențial al ADR în cadrul discuțiilor curente privind sistemul colectiv de despăgubire, având în vedere faptul că ADR constituie un mijloc eficient pentru a evita acțiunile de despăgubire în instanță;

28. consideră că ADR e necesar la nivelul UE în domeniul libertății presei și a drepturilor personalității, ținând seama că în cazurile de defăimare și de încălcare a drepturilor personalității, în special, cheltuielile judiciare, mai ales în unele state membre, pot fi excesiv de mari, iar ADR ar putea contribui la îmbunătățirea situației existente;

ADR ca mijloc de rezolvare a litigiilor având ca obiect contractele de consum

29. insistă asupra necesității de a garanta consumatorilor europeni accesul la sisteme ADR, atât în cazul litigiilor naționale, cât și al celor transnaționale, în special pe piețele online, aflate în rapidă creștere în UE; ia act de faptul că utilizarea sistemelor ADR oferă un nivel mai ridicat de protecție a drepturilor consumatorilor și sporește încrederea consumatorilor în piață, în întreprinderi și în instituțiile de protecție a drepturilor consumatorilor, prin faptul că le face mai atractive, precum și prin promovarea comerțului transfrontalier și prin creșterea prosperității tuturor operatorilor pe piața UE;

30. solicită un sistem eficient de soluționare extrajudiciară a litigiilor legate de contractele de consum care să fie funcțional pe întreg teritoriul UE;

31. sugerează Comisiei Europene să reia, în viitoarea sa propunere legislativă privind utilizarea ADR de către consumatori în UE, orientările de urmat în legătură cu sistemele ADR instituite în Europa, acestea fiind următoarele:

– independența, imparțialitatea și confidențialitatea: la desemnarea mediatorilor, trebuie să evite posibila apariție a unor conflicte de interese; principiul participării comune a unor membri ai asociațiilor de consumatori și ai organizațiilor care reprezintă întreprinderile ar putea servi ca bază utilă pentru a asigura imparțialitatea hotărârilor;

– competența: profesioniștii în domeniu trebuie să aibă capacitatea, instruirea și experiența profesională necesară exercitării funcției și trebuie să fie imparțiali, independenți și competenți;

– eficacitatea și rapiditatea: mediatorii trebuie să dispună de mijloace adecvate (resurse umane, materiale și financiare corespunzătoare) și să fie în măsură să respecte termene scurte între sesizare și decizie;

– echitatea între consumatori și profesioniști, în termeni legați de informare, concepție și proceduri, precum și de schimburile operate în ambele direcții; cu alte cuvinte, posibilitatea ca ambele părți să își exprime punctul de vedere și să ia cunoștință de pozițiile și faptele prezentate de cealaltă parte;

– finanțarea: pentru a garanta atractivitatea acestei opțiuni pentru părțile interesate, ar trebui rezolvată problema costului mecanismelor ADR; în acest sens, sistemul ar trebui să fie gratuit, în cazul în care cauza este câștigată, sau oferit la un cost cu adevărat moderat pentru consumator;

– libertatea și caracterul extrajudiciar: mecanismele alternative de soluționare a litigiilor trebuie să aibă un caracter facultativ, fondat pe respectarea liberei alegeri de care se bucură părțile pe toată durata procesului, oferindu-le acestora, în orice moment, posibilitatea de a soluționa disputa în fața unei curți; în același timp, trebuie să se asigure depunerea unor eforturi serioase pentru a asigura soluționarea pe cale amiabilă; mecanismele nu trebuie în niciun caz să constituie o primă etapă obligatorie înainte de inițierea unei acțiuni în justiție, iar deciziile care decurg din acestea nu pot deveni obligatorii fără ca părțile să fi fost informate în prealabil și să fi acceptat acest lucru în mod expres; în ciuda unei astfel de decizii, posibilitatea acționării în justiție rămâne în continuare deschisă;

– proporționalitatea procedurilor, a deciziilor și a costurilor, cu scopul de a evita ca impactul acestora să depășească subiectul și obiectul litigiului; costurile suportate trebuie adaptate la dimensiunea prejudiciului suferit;

– transparența: pe lângă furnizarea informațiilor generale (tipuri de proceduri judiciare, norme privind sesizarea, metode de luare a deciziilor etc.), fiecare persoană care acționează ca mediator trebuie să fie obligată să publice un raport anual;

32. solicită Comisiei să adopte, în cazul litigiilor transnaționale în materie de contracte de consum, prevederi legate de coordonare, pentru a facilita accesul și coordonarea sistemelor ADR naționale și a celor conduse la nivel de întreprindere;

33. solicită Comisiei, în contextul litigiilor legate de contractele de consum transfrontaliere de domeniul comerțului electronic, să dispună introducerea rapidă a unei platforme multilingve care să permită consumatorilor să-și soluționeze litigiile în întregime online, reținând că această platformă trebuie să satisfacă standardele de calitate și să se bazeze pe sistemele ADR existente în statele membre;

34. consideră că sarcina de informare a consumatorilor le incumbă, deopotrivă, autorităților publice, rețelelor de informare și de consiliere, autorităților de reglementare și asociațiilor de consumatori și recomandă ca fiecare dintre acestea să desfășoare, la nivelul propriu, campanii de sensibilizare și proiecte-pilot pe această temă;

35. critică caracterul confuz al actualei baze de date privind ADR a Comisiei Europene; sugerează Comisiei să creeze un portal internet european multilingv ADR, unde toți consumatorii să se poată informa cu privire la modul de funcționare al ADR și la implicațiile acesteia, la drepturile și obligațiile lor, pe baza rețelelor și datelor existente; subliniază că, în interesul consumatorului, trebuie pus accentul pe inteligibilitatea și claritatea portalului online;

36. subliniază faptul că, în ceea ce privește ADR, consumatorii trebuie să aibă posibilitatea de a obține toate informațiile pertinente online, traduse în mod corespunzător în limbile lor, prin utilizarea unor programe de traducere online, ușor accesibile și ușor de utilizat;

37. subliniază faptul că este esențială sensibilizarea consumatorilor cu privire la existența și beneficiile ADR înainte de apariția unui litigiu legat de contractele de consum; insistă asupra necesității de a consolida simțul responsabilității al întreprinderilor și al organizațiilor patronale, în acest sens; consideră că întreprinderile și asociațiile patronale au datoria de a informa consumatorul cu privire la mecanismele alternative de soluționare a litigiilor disponibile; propune ca această informație „în amonte” să fie transmisă prin includerea unei mențiuni referitoare la posibilitatea de a recurge la mecanismele alternative de soluționare a litigiilor în toate documentele contractuale, însoțită, în cazul profesioniștilor care au recurs la acestea, de datele de contact și de modalitățile de sesizare prevăzute de aceste sisteme de mecanisme; această cerință ar trebui însă să evite costurile suplimentare și birocrația;

38. recomandă, drept posibil stimulent pentru întreprinderi, introducerea la nivel european a unei mărci de calitate privind medierea în domeniul litigiilor având ca obiect contractele de consum, însoțită de orientări referitoare la cele mai bune practici, astfel încât consumatorii să poată identifica rapid întreprinderile care au optat pentru sisteme ADR; opinează că, în legătură cu această propunere, ar trebui efectuată mai întâi o analiză costuri-beneficii; subliniază că Comisia ar trebui să asigure utilizarea și aplicarea corespunzătoare a mărcii de calitate.

Următoarele etape

39. constată că este necesară o ameliorare a informațiilor cu caracter general în legătură cu drepturile și aplicarea lor, precum și a informațiilor specifice privind mecanismele ADR, inclusiv privind existența, funcționarea și sediul acestora; consideră că programele de informare ar trebui, de asemenea, să sublinieze principalele avantaje ale alegerii ADR, precum costurile mai mici și rapiditatea prin raport cu o procedură judiciară, precum și procentele de reușită; consideră că aceste programe ar trebui să vizeze mai ales cetățenii și IMM-urile; consideră că ADR poate fi furnizată cel mai eficient într-o rețea apropiată cetățenilor și plecând de la colaborarea cu statele membre;

40. cere, în același timp, Comisiei să ia neîntârziat măsuri pentru a asigura, din partea consumatorilor și a întreprinderilor, o mai bună înțelegere a instrumentelor legislative deja existente, cum ar fi Regulamentul (CE) nr. 861/2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă, Directiva 52/2008/CE privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială, precum și Regulamentul (CE) nr. 805/2004 privind crearea unui titlu executoriu european pentru creanțele necontestate; propune, în acest scop, implicarea autorităților naționale, a instanțelor, a barourilor de avocați și a camerelor de comerț, a birourilor de consiliere a consumatorilor, a asigurătorilor în materie de cheltuieli de judecată și a altor organizații competente într-o campanie de informare cuprinzătoare; solicită acordarea de sprijin financiar pentru campanii europene și naționale de acest fel;

41. constată că, în unele state membre, gradul de solicitare a instanțelor dedicate cererilor de despăgubire cu valoare mică rămâne semnificativ de redusă și că se impun eforturi suplimentare în ceea ce privește securitatea juridică, barierele lingvistice și transparența procedurilor; invită Comisia să acorde o atenție deosebită acestor organisme juridice atunci când formulează propunerea legislativă referitoare la utilizarea mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor privind consumatorii din UE;

42. constată că, având în vedere că preocuparea majoră a ADR este concilierea, litigiul poate fi mai ușor soluționat într-un mod avantajos pentru toate părțile și subliniază că soluțiile găsite prin ADR sunt, în general, respectate; consideră, prin urmare, că statisticile actualizate cu privire la aceste probleme ar trebui publicate în același timp cu informațiile publice privind ADR;

43. invită Comisia, în cooperare cu statele membre, să desfășoare campanii de informare care vizează educarea și conștientizare atât a consumatorilor, cât și a întreprinderilor cu privire la avantajele utilizării acestei instituții;

44. consideră că campaniile de informare privind ADR ar trebui desfășurate în cooperare cu camerele de comerț, grupurile de consumatori și oficiile pentru comerț echitabil (sau echivalentele acestora) pentru a asigura o campanie bine coordonată și eficientă;

45. consideră că sarcina de informare a mediului de afaceri revine, deopotrivă, autorităților publice și organizațiile reprezentative și recomandă ca fiecare dintre acestea să desfășoare, la nivelul propriu, campanii de conștientizare și proiecte-pilot pe această temă;

46. recunoaște că unul dintre principalele obstacole în calea utilizării sistemelor ADR este reticența întreprinderilor de a recurge la aceste mecanisme; propune ca camerele de comerț și organizațiile-umbrelă atât de la nivel național, cât și de la nivelul UE, precum și celelalte entități profesionale să aibă obligația de a informa întreprinderile cu privire la existența mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor și la avantajele posibile ale utilizării acestora, în special în ceea ce privește posibilitățile de evitare la sursă a litigiilor judiciare sau imaginea vehiculată de întreprindere și, în sfârșit, la posibilitatea pe care acestea o oferă de a restabili relații comerciale bazate pe încredere între părți, spre deosebire de o decizie arbitrală sau de hotărârea unei curți;

47. invită Comisia, ca, plecând de la datele colectate și de la o evaluare de impact amănunțită în conformitate cu cele mai bune norme de reglementare, să ia în considerație definirea unor norme minime în materie de ADR în toate sectoarele, dezvoltând, în același timp, schemele existente și încurajând statele membre și sectoarele acoperite de scheme să mărească finanțarea, ținând seama că ADR, deși oferă părților o soluție alternativă la costuri mici, nu trebuie să fie o justiție „la preț redus”;
o

o o

48. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 115, 17.04.1998, p. 31.

(2) JO C 155, 6.6.2000, p. 1.

(3) JO L 174, 27.06.01, p. 25.

(4) JO L 136, 24.05.08, p. 3.

(5) JO C 61 E, 10.03.04, p. 256.

(6) JO C 146 E, 12.06.08, p. 110.

(7) JO C 287E, 21.10.2010, p. 12.

(8) Texte adoptate, P7_TA(2011)0144.

(9) Texte adoptate, P7_TA(2011)0361.

(10) A se vedea: http://ec.europa.eu/justice/policies/consumer/docs/explanatory_note_results_feasibility_study_05_2011_en.pdf.

(11) A se vedea: http://www.uncitral.org/uncitral/commission/working_groups/3Online_Dispute_Resolution.html



Sursa: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=REPORT&reference=A7-2011-0343&language=RO#title2

PROIECTUL DE LEGE pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator

PARLAMENTUL ROMÂNIEI


CAMERA DEPUTAŢILOR


Către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor


În temeiul art.74 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi al art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă înaintăm alăturat, spre dezbatere şi adoptare, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.


Iniţiatori :


Deputat ALINA GORGHIU


EXPUNERE DE MOTIVE


Societatea românească, a înregistrat o creştere fără precedent în ceea ce priveşte numărul, complexitatea şi gravitatea litigiilor şi al conflictelor, indiferent că ne referim la conflictele dintre persoanele fizice, la conflictele dintre persoanele juridice sau la cele mixte.


Sistemul de justiţie din România se confruntă cu probleme financiare şi de resurse umane, descentralizarea deciziilor administrativ-financiare şi raţionalizarea cheltuielilor fiind o necesitate.


În acest context, utilizarea metodelor alternative de soluţionare a disputelor a devenit imperios necesară, fiind o prioritate pentru asigurarea eficienţei justiţiei, sufocată în această perioadă de numărul deosebit de mare de dosare (în anul 2010 au fost peste 4.000.000 de dosare pe rolul instanţelor, gestionate cu o schemă de personal de la nivelul anului 1989). Costurile antrenate de către stat cu privire la aceste procese pot fi mult diminuate prin consolidarea medierii, care oferă alternative justiţiei statale.


Pe acest fond, reglementarea medierii ca un sprijin activ şi participativ pentru aparatul de justiţie, a devenit imperios necesară, instituţiile special abilitate fiind realmente sufocate de numărul şi complexitatea tot mai crescute ale litigiilor de orice fel.


Prin mediere se asigură un plus de descentralizare şi flexibilitate pentru sistemul de drept românesc, deoarece scopul ei este de a favoriza o justiţie mai flexibilă şi puţin costisitoare, şi de a degreva instanţele de cauzele minore.


Orice cetăţean implicat într-un proces (penal, civil, comercial, etc.) este obligat să suporte resurse considerabile de bani şi de timp. Resursele pecuniare vizează nu doar onorariul avocaţilor sau taxele de timbru, ci şi sumele de bani necesare deplasărilor la termenele de judecată. La acestea se adaugă stresul pe care birocratizarea excesivă îl cauzează părţilor.


În prezent, instituţia medierii în România se afla în etapa de cristalizare conceptuală şi structurală, încercând să-şi definească cât mai precis statutul de instituţie legală şi să se delimiteze cât mai eficient de instituţiile şi profesiile cu atribuţii şi competenţe similare.


Procesul este extrem de dificil dat fiind faptul că, atât din punct de vedere al fondului reglementării legale, cât şi în ceea ce priveşte demersul procedural, medierea nu este coerent integrată în mecanismul legal în care acţionează.


În acelaşi timp însă, încercând o scurtă analiză de drept comparat, constatăm că există state în care introducerea medierii obligatorii a reprezentat o mişcare esenţială pentru eficientizarea justiţiei.


În Italia, medierea este cunoscută de mult timp şi interesul pentru mediere ca mijloc de soluţionare a conflictelor s-a conturat în mod semnificativ în ultimii 15 ani. Noua legislaţie din Italia, care a intrat în vigoare în martie 2011, prevede rezolvarea conflictelor prin intermediul medierii ca procedură prealabilă obligatorie în litigiile civile sau comerciale în special pentru: drepturi de creanţă, partaj succesoral, înţelegerile/acordurile familiale, contracte de închiriere, comodat/împrumut de folosinţă, contract de leasing, daune compensatorii pentru malpraxis, calomnie în presa sau în alte forme de publicitate, contracte de asigurari, contracte bancare.


Astfel, introducerea medierii ca procedură obligatorie oferă o alternativă realistă la abordarea tradiţională a litigiilor din Italia, care implică şi reducerea semnificativă a costurilor. Aceasta a redus, de asemenea, volumul litigiilor supuse unor proceduri de durată - caracteristică a sistemului judiciar italian, deja suprasolicitat. Mai mult decât atât, legislatura instalată în 2009 şi-a conturat un obiectiv clar în promovarea metodelor alternative de soluţionare a disputelor, creând facilităţi statutare pentru mediere şi conciliere în toate reformele sale şi în toate sectoarele.


În Grecia, legislaţia cuprinde unele dispoziţii pentru furnizarea de servicii de mediere în cazuri bine determinate, în special cu privire la prezentarea litigiilor comerciale mai întâi la mediator şi numai după parcurgerea acestei proceduri se va recurge la instanţele de judecată. În afară de procedura medierii, legislaţia elenă mai prevede unele obligaţii similare pentru instanţa de judecată de la fond, care, conform art.208 din Codul de procedură civilă grec, mai înainte de a intra în cercetarea cauzei, va face eforturi pentru concilierea litigiului şi împăcarea părţilor. Neîndeplinirea acestei obligaţii nefiind însă sancţionată de lege, face ca această prevedere să nu aibă şi o importanţă faptică corespunzătoare. În comparaţie faţă de cazul românesc, de la formarea Centrului Elen de Arbitraj şi Mediere în anul 2006, medierea din Grecia a cunoscut o dezvoltare accelerată, fiind utilizată frecvent ca o procedură benefică şi utilă.


În Ungaria, din 2006, s-a constatat că numărul cauzelor în care părţile au participat la mediere în urma şedinţei de judecată s-a dublat. Prin urmare, Consiliul Naţional al Magistraturii a lansat un proiect la nivel naţional, în perioada 1 martie 2009 - 1 martie 2010. La iniţiativa Consiliului, acest proiect a fost introdus în trei tribunale. Instanţă poate, ulterior citării părţilor pentru primul termen de judecată, să le propună acestora medierea şi să le pună în vedere să se întâlnească cu un mediator, printr-o scrisoare de informare, potrivit acestui program. Judecătorii pot înainta această scrisoare în toate dosarele. În România s-ar putea adopta acest model, în această fază procesuală, adică dublarea recomandării verbale de o scrisoare de informare.


În Statele Unite, Actul privind Soluţionarea Alternativă a Litigiilor din 1998 cere ca fiecare instanţă federală districtuală să adopte norme care autorizează utilizarea “soluţionării alternative a litigiilor” (ADR) în toate procesele civile. Fiecare instanţă este liberă să adopte propriile reguli şi practici. De exemplu, unele instanţe au un administrator ADR cu normă întreagă, altele folosesc judecători pentru a supraveghea ADR şi câteva utilizează mediatori printre angajaţi.


Pornind de la certitudinea că medierea comercială este un succes în SUA (cel mai dinamic mediu economic din lume) şi că majoritatea litigiilor se soluţionează înainte de a se ajunge în sala de judecată, putem anticipa de pe acum impactul pe care medierea obligatorie îl va avea în România.


Prezenta iniţiativă legislativă se fundamentează şi pe recomandările făcute de Adunarea Generală a Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, care s-a reunit la Vilnius (Lituania) în perioada 8 - 10 iunie 2011. Astfel, în Declaraţia de la Vilnius privind provocările şi oportunităţile sistemului judiciar în actualul climat economic, se menţionează în mod expres că sistemele de soluţionare alternativă a disputelor pot oferi cetăţenilor o metodă alternativă viabilă de a soluţiona într-o manieră paşnică şi completă conflictele în care sunt parte. Recomandarea cuprinsă în Declaraţia de la Vilnius este de a încuraja adoptarea de măsuri legislative pentru întărirea rolului medierii şi concilierii, precum şi pentru stabilirea serviciilor publice adecvate şi a unui rol activ al instanţelor în sprijinirea şi promovarea unor astfel de servicii.


Pe lângă cele precizate mai sus, în sprijinul prezentei propuneri legislative vin şi prevederile Rezoluţiei Parlamentului European din 13 Septembrie 2011, privind punerea în aplicare a Directivei privind medierea în Statele Membre, impactul acesteia asupra medierii şi preluarea de către instanţele judecătoreşti (2011/2026 (INI)).


În acest document, Parlamentul European:


1. Observă că, în conformitate cu articolul 6 din Directivă, procedura pentru acordarea decontării acordului de mediere din majoritatea statelor membre are aceeaşi autoritate ca o hotărâre judecătorească. Se constată că acest lucru este realizat fie prin prezentarea acestuia în faţa instanţei, fie printr-un acord notarial. Unele legislaţii naţionale au optat pentru ultima soluţie, în timp ce, prin contrast, în multe state membre legalizarea notarială este o opţiune disponibilă în temeiul legislaţiei naţionale: de exemplu, în Grecia şi în Slovenia, legea prevede că acordul rezultat din mediere poate fi executat de către instanţele de judecată; în Ţările de Jos şi în Germania acordurile pot fi prestate executoriu ca actele notariale; în alte state membre, inclusiv Austria, ele pot, cum prevede legea actuală, să fie prestate executoriu ca acte notariale, în ciuda lipsei unei prevederi explicite în acest sens în legislaţia naţională relevantă. Astfel, Parlamentul European invită Comisia să garanteze că toate statele membre care nu respectă încă Articolul 6 din Directivă, să facă acest lucru fără întârziere;


2. Observă că unele state europene au întreprins o serie de iniţiative pentru a oferi stimulente financiare pentru părţile care apelează la mediere. În Bulgaria, părţile vor primi ramburs 50% din taxa de stat deja plătită pentru depunerea litigiului în instanţă în cazul în care litigiu este rezolvat cu succes prin mediere, pe când legislatia românească prevede rambursarea integrală a taxei de instanţa dacă părţile soluţionează un litigiu prin mediere, dispoziţie similară ce se regăseşte şi în legislaţia maghiară. În Italia, toate actele de mediere şi acordurile de mediere sunt exceptate de la plata de timbru şi taxe;


3. Observă că, alături de stimulente financiare, anumite state membre ale căror sisteme judiciare sunt suprasolicitate au recurs la această normă prin care instituie medierea ca procedură obligatorie. Se constată că, în astfel de cazuri, litigiile nu pot fi depuse în instanţă dacă părţile nu au încercat prima oară rezolvarea disputei prin mediere;


4. Subliniază faptul că, în ciuda controverselor, statele membre a căror legislaţie naţională merge dincolo de cerinţele de bază ale Directivei privind medierea par să fi obţinut rezultate importante în promovarea tratamentului non-judiciar a litigiilor în materie civilă şi comercială; se observă că rezultatele obţinute, în special, în Italia, Bulgaria şi România au dovedi că medierea poate duce la o rezoluţie extrajudiciară rentabilă şi rapidă a litigiilor prin intermediul unor proceduri adaptate nevoilor părţilor;


5. Observă, de asemenea, rezultatele de succes ale legii româneşti cu privire la mediere, dispoziţiile privind stimulentele financiare, precum şi constituirea instituţiei Consiliul de mediere - o autoritate naţională de practică a medierii care există ca un corp separat, juridic, autonom; este în întregime dedicat promovării activităţii de mediere, elaborării de standarde de formare, pregătire de formatori, eliberarea documentelor de calificare şi certificare profesională a mediatorilor, adoptarea unui cod de etică şi formularea de propuneri legislative;


6. Consideră că este nevoie de creşterea gradului de conştientizare şi de înţelegere a medieri şi solicită acţiuni suplimentare în această direcţie pentru a sporii absorbţia de mediere de către întreprinderi şi cerinţele pentru accesul la profesia de mediator;


7. Consideră că autorităţile naţionale ar trebui să fie încurajate să dezvolte programe, cu scopul de a promova cunoştinţe corespunzătoare de soluţionare alternativă a litigiilor; considerăm că aceste acţiuni ar trebui să abordeze principalele avantaje ale medierii - cost, rata de succes şi eficienţa de timp - şi ar trebui să vizeze avocaţii, notarii şi întreprinderile, în special IMM-urile, precum şi cadrele universitare;


Faţă de cele prezentate, vă supunem aprobării propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.


În numele iniţiatorilor,


Deputat Alina GORGHIU





















Parlamentul României


Camera Deputaţilor Senatul


Lege


pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator


Parlamentul României adoptă prezenta lege :


Art. I. - Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:


Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„Art. 1. - Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate şi confidenţialitate.”


Alineatul (1) al articolului 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„Art. 2 alin (1) Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, recurg la mediere, inclusiv după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, comercială, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Partea care nu se prezintă la mediere va suporta integral cheltuielile judiciare avansate de stat şi pe cele efectuate de partea adversă, indiferent de soluţia care se va da pe fondul cauzei.“


Partea introductivă a articolului 7 se modifica şi va avea următorul cuprins:


„Art. 7.- Poate deveni mediator persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:”


Alineatul (3) al articolului 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„(3) Consiliul de mediere este format din 9 membri titulari şi 3 membri supleanţi, aleşi prin vot direct şi secret de mediatorii activi, în condiţiile prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.”


Alineatul (4) al articolului 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„(4) Mandatul membrilor Consiliului de Mediere este de 2 ani, cu posibilitatea prelungirii acestuia o singură dată.


Alineatul (1) al articolului 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„Art. 18.- (1) Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi în funcţii de către mediatorii activi, odată cu alegerea membrilor Consiliului de mediere.”


La articolul 18, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:


„(11). - Consiliul de mediere va desemna dintre membrii săi o comisie cu activitate permanentă, care pregăteşte lucrările Consiliului de mediere. Durata mandatului membrilor comisiei permanente este de 2 ani.”


Alineatul (2) al articolului 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„(2) Şedintele Consiliului de mediere sunt publice, indiferent de ordinea de zi, şi se desfăşoară în prezenţa a cel puţin şapte membri.”


Alineatul (4) al articolului 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„ (4) În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul de mediere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.”


Litera m1) a articolului 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:


“m1) organizează alegerile pentru următorul Consiliu de mediere, şi statuează/elaborează procedurile de organizare a alegerilor. Declanşarea procedurii de organizare a alegerilor se face cu 6 luni înainte de expirarea mandatului Consiliului de mediere la acea dată.”


Alineatul (21) al articolului 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„(21) Părţile şi/sau partea interesată, după caz, sunt ţinute sa facă dovada că au încercat soluţionarea litigiului prin mediere în conflictele născute în următoarele domenii:


a) În domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi agenţii economici, ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;


b) În materia dreptului familiei;


c) În domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;


d) În litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale si colective de muncă;


e) În litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă a unei societăţi comerciale şi a acţiunilor referitoare la Registrul Comerţului.


f) În cazul infracţiunilor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate şi împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală şi/sau în cazul infracţiunilor cercetate la plângere prealabilă, după formularea plângerii, dacă făptuitorul este cunoscut sau a fost identificat. Partea care nu se prezintă la mediere va suporta integral cheltuielile judiciare avansate de stat şi pe cele efectuate de partea adversă, indiferent de soluţia care se va da pe fondul cauzei.


La articolul 43, după alineatul (21) se introduce un nou alineat, alin. (2^2), cu următorul cuprins:


„(2^2) Înainte de sesizarea instanţei de judecată sau a organului de urmărire penală, părţile sau oricare dintre acestea sunt ţinute să încerce soluţionarea conflictului prin mediere, sub sancţiunea prematurităţii introducerii cererii de chemare în judecată sau a plângerii penale prealabile.”


Art. 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„Art. 49.- (1) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspendă începând cu data iniţierii procedurii de mediere, până la închiderea acesteia, în oricare din modurile prevăzute de prezenta lege, dar nu mai mult de 90 de zile.


(2) În cazul încheierii acordului de mediere, de către părţi, termenul de prescripţie la acţiune se întrerupe.”


Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„Art. 59.- (1) Înţelegerea părţilor poate fi suspusă autentificării notarului public ori încuviinţării instanţei de judecată, în condiţiile prevăzute la art. 63.


(2) De asemenea, părţile se pot înfăţişa la instanţa judecătorească pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfinţească înţelegerea lor. Competenţa aparţine fie judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa sau, după caz, sediul oricare dintre părţi, fie judecătoriei în a cărei circumscripţie se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere. Hotărârea prin care instanţa încuviinţează înţelegerea părţilor se dă în camera de consiliu şi constituie titlu executoriu în condiţiile legii. Dispoziţiile art. 432-434 din Codul de procedură civilă se aplică în mod corespunzător.”


Alineatul (1) al articolului 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„Art. 61.- (1) În cazul în care conflictul a fost dedus judecăţii, soluţionarea acestuia prin mediere va avea loc din iniţiativa părţilor sau la propunerea oricăreia din acestea, ori la recomandarea instanţei, cu privire la drepturi asupra cărora părţile pot dispune potrivit legii. Medierea va avea ca obiect soluţionarea în tot sau în parte a litigiului.”


Alineatul (2) al articolului 63 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„(2) Odată cu pronunţarea hotărârii, instanţa dispune, la cererea părţii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru avansate la instanţa de fond, precum şi în căile de atac.


La articolul 63, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alin. (2^1) - (2^3), cu următorul cuprins:


„(2^1) În cazul în care părţile se vor prezenta cu acordul de mediere la primul termen de judecată, acestea vor fi scutite de achitarea taxei judiciare de timbru.


(2^2) În termen de 10 zile de la primirea acordului de mediere, instanţa va elibera hotărârea care să consfinţească înţelegerea părţilor.


(2^3) În situaţia încheierii unui acord, mediatorul este obligat să depună, la organul de urmărire penală sau la instanţa competentă, acordul de mediere şi procesul-verbal de încheiere a medierii în original şi în format electronic.”


Alineatul (1) al articolului 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„Art. 64.- (1) Vor fi rezolvate prin mediere neînţelegerile dintre soţi privitoare la:


continuarea căsătoriei;


partajul de bunuri comune;


exerciţiul drepturilor părinteşti;


stabilirea domiciliului copiilor;


contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor;


orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.


La articolul 64, după alin (1) se introduc două noi alineate, alin. (1^1) şi (1^2), cu următorul cuprins:


„(11) Fac excepţie de la prevederile alin (1), cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată la data intrării in vigoare a prezentei legi, ce au ca obiect :


a) neînţelegerile dintre soţi privind continuarea căsătoriei;


b) partajul de bunuri comune;


c) exerciţiul drepturilor părinteşti;


d) stabilirea domiciliului copiilor;


e) contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor;


f) orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii, daca părţile sau oricare din ele, fac dovada participării la o procedură de mediere, până la data intrării in vigoare a prezentei legi. Dovada participării la mediere de către parţi sau oricare din acestea se va face printr-un înscris eliberat de mediator.


(12) În cazul acordurilor de mediere încheiate de părţi, în cauzele/conflictele ce au ca obiect exerciţiul drepturilor părinteşti, contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor şi stabilirea domiciliului copiilor, acestea se transpun numai printr-o hotărâre de expedient.”


Alineatul (2) al articolului 67 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„(2) În cazurile prevăzute la art. 43 alin. (2^1) şi art. 43 alin. (2^2), persoana vătămată şi/sau făptuitorul vor încerca soluţionarea litigiului pe calea medierii.”


La articolul 70, alineatele (3) şi (5) se abrogă.


Articolul 75 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„Art. 75.- Membrii altor profesii liberale care dobândesc calitatea de mediator potrivit prevederilor prezentei legi, pot desfăşura activitatea de mediere la sediul unde îşi exercită activitatea de bază.”


Art. II. - Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:


1. Articolul 131 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„Art. 131.- (1) În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părţilor, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii, în acest scop, el va solicita înfăţişarea personală a părţilor, chiar dacă acestea sunt reprezentate. Dispoziţiile art. 1321 alin. 2 sunt aplicabile.


(2) În litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, şi pentru care încheierea unui acord prin procedura medierii nu este obligatorie pentru părţi, judecătorul invită părţile să participe la o şedinţă de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Când consideră necesar, ţinând seama de circumstanţele cauzei, judecătorul va recomanda părţilor să recurgă la mediere, în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă, în orice fază a judecăţii.


(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în litigiile prevăzute la art. 43 alin. (21) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, care, potrivit legii, fac obiectul procedurii de mediere, judecătorul invită părţile să participe la o şedinţă de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Ţinând seama de circumstanţele cauzei, judecătorul recomandă părţilor să recurgă la mediere, în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă, în orice fază a judecăţii. În cazurile prevăzute de prezentul alineat, medierea este obligatorie pentru părţi.


(4) În cazul în care judecătorul recomandă medierea, părţile se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. După informare, părţile decid dacă acceptă sau nu soluţionarea litigiului prin mediere. Până la termenul fixat de instanţă, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părţile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul şedinţei de informare.


(5) Prevederile alin. (4) nu sunt aplicabile în cazul în care părţile au încercat soluţionarea litigiului prin mediere anterior introducerii acţiunii.


(6) Dacă, în condiţiile alin. (1) sau (2), părţile se împacă, judecătorul va constata învoiala lor în cuprinsul hotărârii pe care o va da. Dispoziţiile art. 271-273 sunt aplicabile.


2. Alineatul 2 al articolului 614^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„(2).- În cazurile în care judecătorul recomandă medierea, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea părţilor. După informare, părţile decid dacă acceptă sau nu soluţionarea divorţului prin mediere.


3. Alineatul 2 al articolului 614^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„(2) În cazul în care judecătorul recomandă medierea, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea părţilor. După informare, părţile decid dacă acceptă sau nu soluţionarea litigiului prin mediere.”




Art. III.- (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, cu excepţia art. 43 care va intra în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial.


Art. IV.- (1) În 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Justiţiei va numi prin Ordin al Ministrului, Preşedintele şi membrii unui Consiliu de Mediere interimar.


(2) Durata mandatului Consiliului de Mediere interimar este de 6 luni de la numire.


(3) În termen de 6 luni de la numire, Consiliul de Mediere interimar are obligaţia de a organiza noi alegeri, conform prevederilor prezentei legi.


Această lege a fost adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art.75 şi ale art.76 alin.(1) din Constituţia României, republicată.




Preşedintele Camerei Deputaţilor Preşedintele Senatului


Roberta Alma Anastase Mircea Dan Geoană

ALEGE ALT MOD DE GASI DREPTATEA! ALEGE MEDIEREA!

Mii de bacauani isi cauta dreptatea in justitie! Intrebarea este: si-o vor gasi? Dreptatea este aceea care o alegi TU, pe care o negociezi si o decizi TU, care convine ambelor parti si care e unanim acceptata!

Sufocati de dosare

Mii de dosare pe rolul Tribunalului Bacau. In fiecare luna, instanta de judecata inregistreaza aproape 1.000 de cauze noi care se adauga la cele aflate deja pe rol. Volumul de activitate este in crestere fata de anul trecut, iar un singur judecator ajunge sa intre intr-o sedinta chiar si cu 100 de dosare. La toate acestea se adauga si numarul insuficient al personalului auxiliar.

Ne judecam cu miile. Numai la Tribunalul Bacau sunt inregistrate in fiecare luna aproape 1.000 de cauze noi. Cele mai multe spete ajung la Sectia Comerciala unde de la declansarea crizei economice volumul de activitate a explodat. Cea mai recenta analiza a instantei arata faptul ca mai bine de jumatate din cauzele luate in evidenta in primele sase luni ale acestui an au fost pe probleme comerciale. Toate aceste dosare au trecut si trec in continuare prin mainile acelorasi grefiere, pentru ca numarul lor nu s-a mai suplimentat. "Daca anul trecut am avut peste 13.700 de cauze, anul acesta, numai in primul semestru, avem deja aproape 6.000 de dosare noi intrate. La momentul actual stam foarte prost in ceea ce priveste personalul auxiliar. La sectia de Contencios sunt trei grefieri care intra in sedinta cu sase judecatori, ceea ce inseamna un deficit de personal auxiliar si este singurul aspect negativ in ceea ce priveste activitatea instantei", a declarat judecator Maria Oborocianu, purtatorul de cuvant al Tribunalului Bacau.

Mai multe falimente

O crestere semnificativa s-a inregistrat si la falimente, acolo unde in prima parte a anului s-au luat in evidenta aproape 370 de dosare, fata de circa 600 cate au fost in tot anul 2010. "A crescut numarul de dosare. Se prefigureaza o intelegere a debitorilor fata de situatia socio-economica existenta in tara, in sensul ca debitorii care stiu ca sunt in stare de insolventa isi solicita singuri deschiderea procedurii, eventual realizarea unui plan de reorganizare, in asa fel incat activitatea sa continue", a mai spus judecatorul Oborocianu.
In prima parte a acestui an au intrat pe rolul instantei un numar de aproape 6.000 de dosare, din care mai bine de 1.900 la civil si putin peste 700 la penal. In aceeasi perioada au fost solutionate 50% din cauzele aflate in judecata. Daca trendul se mentine ascendent, atunci judecatorii au toate sansele sa doboare recordul de anul trecut cand un singur magistrat a avut in lucru aproape 3.600 de dosare. Un dosar de natura comerciala poate sa dureze intre 6 luni si 10 ani, in functie de numarul partilor implicate si problemele care pot aparea pe parcursul judecarii.
Geta Panaite

Sursa: http://www.desteptarea.ro/mii-de-bacauani-isi-cauta-dreptatea-in-justitie.html

8 aleşi la CM, 4 noi, vom avea turul II!

ÎN ORDINE DESCRESCĂTOARE DE VOTURI:

1. CIUCĂ ANCA ELISABETA - 84
2. BĂDULESCU DORIN VALERIU - 81
3. MARIN IOANA ADINA - 80
4. ZENO ŞUSTAC DANIEL - 60
5. MITROI MUGUR BOGDAN - 48
6. COSTE ŞTEFAN - 44
7. MIHUŢ GABRIELA GYONGY - 42
8. ION DEDU - 37
9. GHERVASE MIHAI IULIAN - 28
10. ZAINIA MARIANA - 25
11. KIBEDI KATALIN BARBARA - 18
12. STĂNESCU BOGDAN NICOLAE -18
13. VIERU DANIEL - 16
14.MOCANU ANGELICA ELISABETA-13
15. FISCUCI IRINA CARMEN - 9
16. BUŞTEA ELENA - 5
17. GOCAN ANDREEA RADA - 1

FELICITĂRI tuturor mediatorilor care au reuşit din primul tur!
SUCCES candidaţilor care vor participa la turul II!

MEDIEREA MERGE ÎNAINTE!

Sursa: http://www.cmediere.ro/page/684/rezultatul-votului-alegerilor-membrilor-cm-2011

Bacauanii, chemati sa-si rezolve problemele la mediatori!

„Zilele medierii” au ajuns la final

Weekend incarcat pentru mediatorii bacauani. Acestia au organizat la sfarsitul saptamanii unul dintre cele mai importante evenimente. Este vorba despre „Zilele medierii”, primul de acest gen ce a avut loc in judetul nostru.

Evenimentul a adunat in jurul aceleiasi mese zeci de mediatori din judet si din tara, dar si reprezentanti ai autoritatilor locale, ai institutiilor publice si ai instantelor de judecata. Scopul intalnirii a fost acela de a promova aceasta noua modalitate de stingere a conflictelor, altfel decat apeland la instante si a pierde ani de zile cu procese care nu se mai termina. „Mi-am propus sa aduc din tara colegi recunoscuti pentru experienta lor si numarul de medieri pe care-l au la activ si cred ca pot ajuta atat instantele noastre sa se deschida mai mult, dar si autoritatile sa inteleaga ca pot contribui la imbunatatirea activitatii de mediere”, a spus av. mediator Gabriela Ichim, vicepresedintele Uniunii Centrelor de Mediere din Romania.

Taxa de timbru se restituie

Mediatorii ii indeamna pe bacauani sa apeleze cu incredere la serviciile lor, fiind o alternativa mai ieftina si ii fereste de expunerea publica, asa cum se intampla intr-o instanta de judecata. Un alt avantaj al medierii este acela ca dupa stingerea conflictului, taxa de timbru se restituie. „Deocamdata, a ramas, din punct de vedere legal, prima lege speciala care permite justitiabililor sa recupereze taxa de timbru si nu este putin lucru. In zilele de criza, acest lucru este foarte imprortat pentru oricine are acces la justitie. Apoi, factorul timp. Aici rezolva intr-o alta maniera problema. Nu trebuie sa mai mearga in instanta, sa treaca prins stersul si presiunea din sala de judecata”, a mai spus Gabriela Ichim. De la masa de lucru, mediatorii au mers in mijlocul oamenilor, intr-un centru comercial din oras unde le-au vorbit despre avantajele medierii.
In cadrul acestei actiuni, au fost inscrisi intr-un registru special mai bine de 50 de cetateni care intr-un interval de un an de zile, daca vor avea nevoie, vor beneficia gratuit de serviciile unui specialist in mediere. La nivelul judetului Bacau sunt peste 100 de mediatori autorizati, specializati pe mai multe domenii. Bacauanii pot opta pentru stingerea conflictelor aparute in urma succesiunilor, a partajelor, revendicarilor, divorturilor, stabilirea domiciliului pentru minori, plangeri prealabile sau litigii de munca.
Geta Panaite
Sursa: http://www.desteptarea.ro/bacauanii-chemati-sa-si-rezolve-problemele-la-mediatori.html

Justitiabilii din Bacau beneficiaza de informare gratuita cu privire la medierea conflictelor!

Centrul Regional de Mediere Bacau a organizat un Birou de informare gratuita cu privire la medierea conflictelor, in incinta Judecatoriei Bacau care va fi functional incepand cu data de 1 noiembrie 2011.
Programul de lucru este de luni pana vineri, intre orele 8 – 12.

Biroul de informare gratuita cu privire la mediere functioneaza in baza protocolului de colaborare in vederea implementarii medierii, semnat de Judecatoria Bacau si de Centrul Regional de Mediere Bacau, in calitate de organizator.
Astfel, prin intermediul Biroului de informare gratuita cu privire la medierea conflictelor, cei interesati pot sa solicite informatii referitoare la: tipurile de conflictele ce pot fi mediate, modul in care medierea poate sa stinga litigiile pe cale amiabila, pasii care trebuie urmati atunci cand este aleasa calea medierii, timpul si resursele ce se pot salva atunci cand este aleasa aceasta modalitate de rezolvare a conflictelor.
Persoanele interesate se pot adresa mediatorilor fie din proprie initiativa, fie la recomandare instantei. Acestea pot fi insotite de reprezentantii lor, avocati sau de rude ori alte persoane importante in solutionarea conflictului.
Deasemeni, au posibilitatea sa se adreseze biroului de informare cu privire la mediere, fie inainte de depunerea unei cereri in instanta, fie ulterior, pentru obtinerea informatiilor necesare in vederea solutionarii conflictului/litigiului pe cale amiabila.
Totodata, justitiabililor li se aduce la cunostinta si faptul ca-si pot alege unul sau mai multi mediatori, cu sprijinul carora, pe parcursul sedintelor de mediere, sa puna capat litigiului dintre ele, in mod amiabil si reciproc avantajos.
In acest sens, Centrul de Regional de Mediere Bacau a afisat in holul Judecatoriei Bacau, Tabloul mediatorilor autorizati, cu drept de practica, pentru ca cei interesati sa-si poata alege mediatorul.
Astfel, Judecatoria Bacau aduce mai aproape de cetatean medierea, oferind posibilitatea justitiabililor din Bacau si nu numai sa se informeze, in mod gratuit, cu privire la mediere, pentru a cunoaste beneficiile acestei proceduri amiabile.

Pentru activitatea de informare din cadrul instantei, mediatorii nu percep onorariu.
Multumim, tuturor celor ce au facut posibil ca si in Bacau sa putem promova medierea, acolo unde este mai multa nevoie de ea, indeosebi doamnei judecator Maria MUNTEANU, presedinta Tribunalului Bacau si domnului judecator Laurentiu PADURARU, presedinte al Judecatoriei Bacau, care ne - au acordat tot sprijinul, pentru
ca biroul de informare gratuită cu privire la medierea conflictelor sa fie functional si la care justitibilii sa aiba acces cu usurinta.


PRESEDINTE ACRMB,
Florentin GRADINARU

PROPUNERILE Comisiei consultative a asociaţiilor profesionale ale mediatorilor - trimestrul III/2011

Principalele modificări propuse vizează:

1) Asigurarea exercitării votului direct şi prin reprezentare, prevăzute în lege şi eliminate de C.M., păstrându-se şi votul prin corespondenţă, ca forma acceptabilă şi avantajoasă de exercitare a votului direct, dar cu asigurarea secretului votului şi securizării procedurii;

2) Eliminarea “votului uninominal” inventat de C.M. şi votarea unui număr de nouă membri titulari şi trei supleanţi din lista de candidaţi validaţi de comisie;

3) Eliminarea condiţiei pentru candidaţi de pregătire 80 de ore suplimentare şi prevederea a numai 40, corespunzător celor doi ani, conform hotărârii C.M. care stabileşte norma de 20 ore anual;

4) Eliminarea definiţiei ilegale “mediator autorizat” din hotărârea C.M. nr.2450/2011 şi înscrierea în Tabloul mediatorilor a tuturor mediatorilor autorizaţi, conform art. 7 din lege, care nu sunt suspendaţi;



5) Organizarea votării directe în cadrul unei conferinţe naţionale, la care să se prezinte darea de seamă a actualului consiliu, prezentarea candidaţilor şi programului, promovarea medierii şi profesiei de mediator;

6) Consiliul va fi validat de o comisie electorală, nu de actualul consiliu (art. 22 R.O.A.), având ca atribuţii: supravegherea alegerilor, rezolvarea unor litigii şi situaţii apărute şi validarea consiliului nou ales, din comisie făcând parte preşedinţii subcomisiilor, observatori din partea asociaţiilor, fără vreun amestec al actualului consiliu sau asociaţiilor;

7) Tragerea la sorţi a membrilor subcomisiilor dintre mediatorii autorizaţi care s-au oferit voluntari;

8 ) Decontarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă de către C.M. pentru membrii subcomisiilor;

9) Este permisă reprezentarea de către un mediator care votează direct la urnă a unui număr de maximum 5 alţi mediatori, în baza unui mandat autentificat la notar sau certificat de avocat, cu transmiterea dinainte a numelui mediatorilor reprezentanţi;

10) Nu se acceptă interzicerea sau condiţionarea dreptului de vot de: (ne)comunicarea C.I.F. (mediatorul răspunde în faţa legii de exercitarea legală a profesiei, inclusiv înregistrarea fiscală), plata taxei de administrare a Tabloului mediatorilor ( legea prevede la art. 21 lit. a) doar taxa de autorizare). Neîndeplinirea unor obligaţii legale poate atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, inclusiv interzicerea practicării profesiei, DAR NU POATE DUCE LA INTERZICEREA DREPTULUI LA VOT!

11) Eliminarea Senatului - H CM nr. 2450/06.08.2011, pct. 3, art. 8.

12. Numărarea şi validarea voturilor numai de către comisia de numărare şi validare a voturilor, nu de către observatori sau supraveghetori. -art. 20 R.O.A. lit.h)

13) La votul prin corespondenţă, mediatorul votează direct pe buletin, îl trimite la consiliu prin curier, care deţine documente stricte de evidenţă. Transmiterea buletinului de vot se face în plic închis fără înscrisuri, introdus în alt plic cu expeditorul şi destinatarul, iar în faţa comisiei, nu lucrătorilor secretariatului să se deschidă plicul exterior, să se marcheze votantul, apoi să se introducă plicul interior, nescris, cu buletinul de vot în urnă; scoaterea plicurilor şi deschiderea lor se face după încheierea votului, în plenul comisiei;

14) Înregistrarea video a procedurii de recepţie şi numărare a voturilor, comisiile nu pot lucra cu mai puţin de jumătate plus unu din numărul de membri, alte aspecte ce vor fi detaliate în Reg. org. alegeri.

15) Procedura de votare nu poate începe decât în condiţiile în care pe listele de candidaţi validaţi şi pe buletinele de vot au fost înscrişi minimum 12 candidaţi, în caz contrar prelungindu-se depunerea candidaturilor; - art. 19 R.O.A.

16) Contestaţiile privind înscrierea pe Tabloul mediatorilor nu se pot soluţiona de secretariatul tehnic şi nici numai de departamentul juridic- ART. 5 (3) ROA. Daca acesta face de fapt verificarea şi înscrierea în Tablou este în situaţie de incompatibilitate cu o comisie de soluţionare a contestaţiilor pentru neînscriere. Soluţionarea poate fi făcută de către o comisie formată din directorul executiv, un alt angajat neimplicat în verificarea actelor şi înscriere pe Tablou şi un consilier juridic desemnat de consiliu şi care nu va mai fi cuprins în nici o altă activitate legată de alegeri ori de soluţionare ulterioară a contestaţiilor în instanţă;

17) Mandatul membrilor consiliului se predă în maximum 30 de zile de la data validării alegerilor, ca în art. 5 (4) din ROF, nu în 3 luni - art. 22 lit.d) ROA, şi art. 13(9) din H CM 2450/06.08.2011.

18. Revocarea membrilor consiliului se face la iniţiativa unei pătrimi din numărul mediatorilor autorizaţi – art. 17 (1&1) din lege şi nu “la cererea în scris a 1/10 din numărul mediatorilor autorizaţi cu drept de vot” – art. 26 lit. c) din ROA.

19. Revocarea nu trebuie organizată de consiliu (H CM 2450/06.08.2011), ci de o comisie electorală neutră.

20. H CM 2247/29.07.2011 conţine atribuţii nestabilite în lege pentru consiliu: stabilirea faptelor care constituie abateri şi aplicarea unor amenzi, aceste atribuţii trebuie eliminate şi stabilit prin lege.

Sursa: http://mediereagalati.wordpress.com