Din ianuarie nu mai poţi merge la judecată dacă nu ai încercat mai întâi o înţelegere la mediatori

Persoanele fizice şi juridice care au intenţia să se adreseze instanţelor (justiţiabilii) într-un litigiu comercial sau de altă natură sunt obligate, de la 1 octombrie, să participe la şedinţe de informare privind medierea conflictului, în urma intrării în vigoare a unui nou set din modificări aduse Legii 192/2006 privind medierea. Litigiile aflate deja pe rolul instanţelor intră şi ele sub incidenţa noilor reglementări a legii medierii - avantajul rezolvării conflictului prin mediere, în acest caz, fiind acela că taxa de timbru se restituie în cele mai multe dintre cazuri. "Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la sedinţa de informare privind medierea, inclusiv după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie ci­vilă, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege", arată noua lege. Din ianuarie 2013 legea devine şi mai "restrictivă", în sensul că nu te mai poţi prezenta în faţa instanţei fără dovada că ai încercat procedura medierii. "Înainte de sesizarea instanţei de judecată sau a organului de urmărire penală, părţile sau oricare dintre acestea sunt ţinute să încerce soluţionarea conflictului prin mediere, sub sancţiunea prematurităţii introducerii cererii de chemare în judecată sau a plângerii penale", se prevede în art. 43 al Legii 115/9 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea Legii 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. Articolul 43 intră în vigoare la 6 luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial (adică la 9 ianuarie 2013 - n.n.) Purtărorul de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Monica Prejmereanu identifică avantajele pentru zona de business ale noilor reglementări: litigiile legate de plăţi, de datorii, de credite, de reeaşalonări pot fi rezolvate mai rapid pe calea medierii pentru că medierea presupune o mai mare cele­ritate (rapiditate) decât un proces pe rolul instanţelor. Şi mai există un avantaj major, arată ea: "Procedura medierii nu este publică. Nu eşti pus la avizier, nu află toată lumea despre tine că ai o problemă, dacă o ai. Astfel, imaginea ta de om de business este protejată". La acelaşi lucru se referă şi deputatul Alina Gorghiu, unul dintre autorii amen­damentelor aduse legii medierii (de­venită Legea 115/2012) şi unul dintre iniţiatorii legii: "Prin modificările aduse de Legea 115/2012, mediul de afaceri se va fami­liariza cu medierea, ca alternativă viabilă la instanţele de judecată. Cele mai im­por­tante avantaje ale medierii pentru mediul de afaceri sunt confidenţialitatea, men­ţinerea relaţiilor de afaceri dintre par­teneri, costuri reduse şi timpul redus de soluţionare a conflictelor de afaceri. Mediul de afaceri va beneficia de asemenea indirect de avantajele aduse de noua lege, deoarece Legea 115/2012 obligă Consiliul de mediere să adopte un statut al profesiei de mediator, ducând astfel la profesionalizarea corpului mediatorilor." Potrivit Monicăi Prejmereanu de la CSM, pentru sistemul de justiţie şi, extins, pentru toţi ceilalţi jusiţiabili, avantajul ar fi că medierea ar degreva instanţele de o sumă de dosare, ceea ce ar permite magistraţilor să se aplece cu mai multă atenţie pe cauzele importante: "Me­dierea este o soluţie alternativă la ju­decată. Beneficiile sunt în lanţ. Va exista mai mult timp pentru a te concentra pe cauzele dificile, va exista o viteză mai mare de soluţionare, drept urmare o satisfacţie mai mare pentru părţile implicate". În România, procesele, inclusiv litigiile comerciale, pot dura şi ani de zile. Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, identifică aceste termene lungi şi în zona deselor schimbări legislative, dar una dintre cauze reiese chiar din ra­portul CSM pe 2011 privind Justiţia: dacă în 2007 stocul dosarelor (dosare "moş­tenite", nou intrate minus cele solu­ţionate) pe rolul instanţelor era de 1,5 mi­lioane, în 2011 el a ajuns la 2,37 milioane. În România sunt în prezent în jur de 3.000 de mediatori - o profesie relativ nouă şi de aceea mai puţin cunoscută, instituită odată cu Legea 192/2006 (devenită, din vară, Legea 115/2012). Odată cu modificările aduse acestei legi lucrurile ar putea să se schimbe. "Începând cu 9 ianuarie 2013, justiţiabilii, odată cu introducerea unei cereri în instanţă, sunt obligaţi să facă dovada faptului că au încercat să-şi rezolve disputa prin mediere sau măcar să facă dovada că au luat la cunoştinţă şi sunt informaţi în legătură cu avantajele acestui mod de soluţionare a conflictului", spune Daniela Ştefănescu, mediator. Alina Gorghiu arată că legea nu sancţionează cu respingerea ca prematură a acţiunii în cazul în care petentul nu se prezintă la mediere, dar lasă judecătorului posibilitatea de a sancţiona cu amendă partea sau părţile care nu s-au prezentat la mediere: "Astfel, este garantat liberul acces la justitie". Mediatorii sunt obligaţi să ofere informaţiile şi consilierea în mod gratuit. Potrivit lui Dorin-Valeriu Bădulescu, preşedintele Consiliului de Mediere, anul trecut au fost retrase de pe rolul instan­ţelor şi rezolvate prin mediere în jur de 1.600 de cauze. Însă, subliniază el, statis­tica reflectă doar dosarele retrase din ins­tanţe şi rezolvate pe calea medierii şi nu şi litigiile care nu au mai ajuns în instanţă. Medierea se aplică în litigiile civile ale căror valoare nu depăşeşte 50.000 de lei şi nu priveşte cazurile în care s-a pronunţat o hotărâre executorie a procedurii de insolvenţă. Daniela Ştefănescu mai explică: "În cazul în care un litigiu a fost soluţionat pe calea medierii, instanţa va pronunţa, la cererea părţilor şi ţinând cont de înţelegerea dintre ele concretizată prin acordul de mediere încheiat în faţa mediatorului, o hotărâre prin care va învesti acest acord cu titlu executoriu. Odată cu pronunţarea hotărârii, instanţa va dispune, la cererea părţii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru plătită pentru învestirea acesteia, cu excepţia cazurilor în care conflictul soluţionat pe calea medierii este legat de transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, partaje şi cauze succesorale pentru care nu s-a eliberat certificatul de moştenitor". Articol: ZIARUL FINANCIAR Autor: Iulian Anghel